Smells like the 90’s@Martin [2009 edition]/ Save or Cancel@MNAC

text by Andrei Andrea

Iesitul in oras este si el un scop in sine. Dar, sincer, aveam nevoie de un weekend mai special. Mai nescunoscut. Mai agreabil. Mai constructiv. Si m-am luat dupa voi.

Vineri, Studio Martin, line-up anii ‘90, Vladone, Niki4, Vasile, Michi, Dobrica. Jurassik Park. Dinozaurii se tin bine. Pasind pe sub ecranul din Martin, l-am observat pe bunicul lui mos Martin, pe Vladone, punea un dance, euro dance din ala de dansai pana si-n firele de par. Muzica retro.Yammy. Din pacate, pe vremea cand era el DJ, eu eram in spatele blocului si jucam pac-pac cu tuburile. Ascultam casetele maicamii, iar muzica de dans era deja in crestere. “Hit-uri dupa hit-uri” mi se spune in casca (prietenul Casca).

Cine sunt astia de langa mine? Oameni la camasa, barbosi, clar varsta medie era undeva pe la 30 de ani. Dar sincer erau mai entuziasti ca pokemonii si mai civilizati decat multi tineri petrecareti pogoisti si metamfetamenizati. O seara speciala dupa cum spuneam. Niki4 a pus breakbeat. Breakbeat mai nou, breakbeat mai vechi, piese de rezistenta, cu totii le stiau, eu mai putin. Damn, de multe ori am avut numai de pierdut din cauza varstei. Piesa dupa piesa, publicul tipa din ce in ce mai tare: “Niki4!” etc etc etc.

Nu prea intelegeam nimic, dar simteam ca e bine si e ce trebuie. Au venit si Suie Paparude, au cantat old school, au cantat new school, au plecat, a venit Vasile, si apoi iar Niki4 si tot asa. Pana cand alcoolul si-a facut treaba, am mai auzit niste franturi de drum and bass si electro. Michi singur, Dobrica tipand in microfon, haos total si cum bine spunea si un comentariu pe forumul nights: “acesti oameni ar fi meritat mai mult public”. Dar lasa ca a fost plin la Pagal si Negru sambata seara. (!!!)

O seara de neuitat cu dinozaurii nostri care, CULMEA, nu sunau deloc a dinozauri. Puneau bine, pe bataie, zambeau si dansau la greu. Au venit sa se distreze si s-a vazut. Multumim dragi tati si bunici ca ati existat si ati pregatit scena clubbingului romanesc pentru ceea ce este ea astazi. Sper sa mai prind asa o petrecere si in anii ce urmeaza. Scuzati-mi patetismul de final.

Sambata…

Oh da, cum blogurile vuiau, telefoanele taraiau, facebook-ul doldora a invite-uri. Mare petrecere mare. Save or Cancel. Da da, de ce nu. Ma bag. Imi continui weekend cu a doua recomandare, aveam chef de beat si de aniversare. Deabia astept.

Cut.

Putin dupa ora 12 ma aflam la intrarea dinspre MNAC al Casei Poporului. Vreo 30 de oameni stateau si vocifereau in frig, iar eu am dat sa intru. Am fost oprit de paznicii localului deoarece: “NU SE MAI INTRA”. De ce? Intreb eu. “Pentru ca e plin”. A000leu. Fiind atentionat de o zambitoare din spate ca este vorba despre mica si draguta cafenea de la utlimul etaj (circa 100 de insi impinge acolo fara sa mai arunci un ac) m-am dat la o parte. Pai stati asa. Daca e pe numere de pe tricou, de ce a bubuit mess-ul, facebook-ul, feeder-ul si bannerul de pe beatfactor? Ca sa ma chemati sa stau in frig? Sa dau banii pe taxi? (Nu, nu stiam ca o sa vina atat de multa lume, va veni replica. Haaaapciullshit, stranut eu). Apoi vad cum un tanar vine frumos, le da buna seara paznicilor si hac pac ia cu el 4 fetite si le baga inauntru. Ahaaaamm. Deci e cu pile. Nice. Nu, nu am fata de pile si chiar daca as avea, prefer sa le folosesc doar la manichiura. La multi ani si sa fiti sanatosi.

Am plecat. Si exact in momentul in care m-am intors, cine credeti ca iesea calare pe un BMW 4X4 si cu mufa scoasa pe geam la minus 10 grade, fatzaindu-si zambetul spre prostii de noi? Grasu XXL, prietenul Laurei Andresan. Tipa din BMW catre un hip hoparash imbracat ca ala din reclama sprite: “Bah, shpicule, ce cacatul masii, nu intra ca e full si de cacat. Hai mai bine in expirat. Hai da-I batai ca mergem la expirat”. Ma uit la el nedumerit si fac legatura. Daca a iesit Grasu XXL, mi se pare foarte logic sa se fi facut loc la inca 4 fetite si un hip hoparash. Am plecat cu capul in pamant, gandindu-ma daca mai am timp de un film nocturn sau macar sa vegetez ascultand Grasu XXL de ciuda. Si cum stateam eu asa si ma gandeam, se auzea din ce in ce mai incet marele si voluminosul rapper urland din rasputeri la toti oamenii pe care ii vedea in drum (cei care venisera ca si mine, sa tremure la portile de fier): “Haaaideti BAH laaa expiraaaat”, via o shaorma (sunt sigur).

S-a terminat si cu arta contemporana, and I SAVEd my night by CANCELing inghesuiala si cotzofanismul urbano-pamfletar.

___

“Trebuie un capitol special de scuze si pareri de rau pentru cei care nu au mai putut intra in incinta muzeului. Fara sa vrem sa dam vina pe nimeni, noi (ca si cei de la securitate) ne asteptam la 2-300 de persoane maxim, dar se pare ca aseara au fost mult peste.”

saveorcancel.blogspot.com

Posted in cum a fost?, special guests on January 19th, 2009 by fresh good minimal | 61 Comments