{"id":1944,"date":"2009-08-19T13:05:43","date_gmt":"2009-08-19T10:05:43","guid":{"rendered":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/?p=1944"},"modified":"2009-08-19T13:06:31","modified_gmt":"2009-08-19T10:06:31","slug":"mircea-florian-m-am-nascut-la-tanc","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/?p=1944","title":{"rendered":"Mircea Florian: “M-am n\u0103scut la \u0163anc!”"},"content":{"rendered":"

\"img_8167\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

Mai intai a fost albumul Tainicul Vartej <\/a>care a deschis sinapse, apoi a venit concertul de la Control<\/a>, din mai, care a starnit si mai mult curiozitatea. Raspunsurile lui Mircea Florian formeaza o imagine de ansamblu a muzicii electronice inainte de anii 90. Cum a influentat regimul creatia, ce era atunci undergroundul si care erau drogurile, cum se procurau sintetizatoarele si cum se faceau performance-urile, toate sunt marturisiri care in prezent par halucinante.<\/p>\n

Ce \u00eensemna \u00een tinere]ea dumneavostr\u0103 muzica electronic\u0103?<\/span><\/p>\n

A\u015fa cum a \u00eenceput aceast\u0103 muzic\u0103, nu doar la noi, ci peste tot \u00een lume, ea nu era, nu prea sem\u0103na cu ceea ce se nume\u015fte ast\u0103zi muzica electronic\u0103 \u2013 \u00een primul r\u00e2nd fiindc\u0103 la \u00eenceputuri nu exista muzic\u0103 electronic\u0103 de mare consum. Este \u015fi o problem\u0103 a denomina\u0163iilor \u2013 multe din sintagmele noilor tehnologii sau ale orient\u0103rilor artistice \u00ee\u015fi schimb\u0103 treptat aria de acoperire. Uite, \u015fi muzica folk \u2013 ea \u00eensemna \u015fi era cu totul \u015fi cu totul altceva dec\u00e2t este \u015fi se aude ast\u0103zi. Dar s\u0103 revin \u2013 atunci c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 ocup de muzica electronic\u0103 (mai serios \u00eencep\u00e2nd de prin 1968-69) ea nu avea treab\u0103, de pild\u0103, cu beat-ul, vreau s\u0103 spun c\u0103 nu era neap\u0103rat dansant\u0103. Desigur, existau ritmurile ei intrinseci \u2013 muzica f\u0103r\u0103 ritm nu exist\u0103, dar nu acestea formau centrul de greutate. Muzica electronic\u0103 era prin defini\u0163ie una experimental\u0103, c\u0103ut\u0103rile erau \u00een direc\u0163ia formaliz\u0103rilor, a unei estetici adaptate noului media; dar se explora \u015fi zona timbral\u0103: un demers care se f\u0103cea cu intrumentele muzicale care atunci se n\u0103scuser\u0103 \u015fi pe care erau invita\u0163i muzicieni \u2013 compozitori \u015fi interpre\u0163i \u2013 s\u0103 experimenteze, s\u0103 caute, s\u0103 vad\u0103 ce pot scoate din ele. Instrumentele muzicii electronice ar\u0103tau cumva unde ajunsese tehnologia acelor vremuri.
\nEra ca atunci c\u00e2nd s-a inventat pianul, piano-forte, un instrument hyper-revolu\u0163ionar la vremea lui, o culme a tehnologiei epocii, cu o istorie ce se \u00eentinde peste mai multe secole: corzi \u00eentinse, foarte tensionate, cadre de metal – din bronz sau mai t\u00e2rziu din font\u0103 -, cutii de rezonan\u0163\u0103 extrem de precis calculate, toat\u0103 claviatura care era ca o bijuterie: tebuia s\u0103 o ajustezi, fiecare clap\u0103 s\u0103 aiba acela\u015fi balans, era realmente o perfec\u0163iune, un v\u00e2rf fenomenal al tehnologiei. \u015ei pe acel instrument au lucrat arti\u015fti care au ad\u0103ugat talent \u015fi creativitate \u015fi au f\u0103cut ca instrumentul s\u0103 devin\u0103 \u201enatural\u201d, absolut indispensabil \u00een mediul compozitorilor. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu muzica electronic\u0103.<\/p>\n

Ce v-a deschis c\u0103tre acest tip de sound?<\/span><\/p>\n

La \u00eenceput, primele \u00eencerc\u0103ri pe care le-am facut au fost cu generatoare care nici nu aveau claviatur\u0103. Era ideea unui inginer \u2013 m\u0103 implicasem \u015fi eu \u00een aceast\u0103 poveste, lipisem \u015fi eu ni\u015fte diode \u015fi c\u00e2\u0163iva tranzistori \u015fi realizasem \u00eempreun\u0103 \u2013 aveam atunci vreo 15-16 ani \u2013 un generator de sunet care nu era controlat de o tastatur\u0103. Puteai controla sunetele numai cu poten\u0163iometre. Mai t\u00e2rziu, am f\u0103cut \u015fi o claviatur\u0103 mica, \u00eentr-un final a ajuns s\u0103 fie un instrument pentatonic \u015fi at\u00e2t. M\u0103 foloseam, printre altele, de scheme pe care le-am g\u0103sit \u00een reviste \u015fi c\u0103r\u0163i de popularizare a \u015ftiin\u0163ei (din anii 60) care te l\u0103mureau cum po\u0163i s\u0103 faci \u00een laboratorul t\u0103u de mic electronist \u015fi m\u00e2ini \u00eendem\u00e2natice aparate din astea \u015fi sigur, tenta\u0163ia era mare: sunau foarte altfel \u015fi, atunci ca \u015fi acum, m\u0103 interesau foarte mult sonorit\u0103\u0163ile \u015fi timbrele. Iar fac o paralel\u0103, precum cea de adineaori cu istoria muzicii \u015fi cu organologia, de aceast\u0103 dat\u0103 cu artele plastice: \u00een artele plastice \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia la un moment dat anumite culori (rezultate prin str\u0103dania cercet\u0103torilor \u00een laboratoare chimice) cum ar fi cele de tempera sau mai t\u00e2rziu cele acrilice, care aduceau ceva \u00een plus posibilit\u0103\u0163ilor tehnicii cu vopsele clasice, realizate de pild\u0103 \u00een ulei. Asta fac \u015fi instrumentele electronice, \u00een primul r\u00e2nd aduc culoare. Aceasta a fost ceea ce m-a determinat de fapt s\u0103 m\u0103 apuc \u015fi s\u0103 m\u0103 apropii de electronic\u0103: nevoia unor culori timbrale. \u015ei a\u015fa a \u00eenceput totul.<\/p>\n

<\/p>\n

\"img_8163\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103 intra foarte greu muzica \u00een \u0163ar\u0103. De unde lua\u0163i muzica ?<\/span><\/p>\n

Este foarte adevarat, muzica ajungea cu greu la noi… Eu \u00eens\u0103 am copilarit \u015fi am tr\u0103it toat\u0103 perioada liceului, p\u00e2n\u0103 am plecat la facultate, la Satu Mare, un ora\u015f la grani\u0163a de vest, aproape de fel \u015fi fel de posturi de radio. Radioul era principala surs\u0103 de documentare. Prindeam Luxemburg, Viena, Budapesta sau Ljubljana… Erau surse foarte bune. Toate radiourile, inclusiv cele din \u201e\u0163\u0103rile socialiste surori\u201d difuzau – din p\u0103cate – muzic\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t la noi. Ascultam de pild\u0103, Stockhausen, sau, noaptea t\u00e2rziu, Steve Reich. De foarte t\u00e2n\u0103r m-am apropiat \u015fi am contactat muzica contemporan\u0103 \u201eserioas\u0103\u201d. \u0162in minte c\u0103 dup\u0103 ce am ascultat Luigi Nono la un post de radio italian am ramas siderat vreo dou\u0103 nop\u0163i, nu mai \u015ftiam ce s\u0103 cred \u2013 era o muzic\u0103 at\u00e2t de nou\u0103, de captivant\u0103, de plin\u0103 de \u00een\u0163elesuri… m-a cucerit definitiv ! Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een liceu. Am plecat la facultate \u00een 1967. A fost o situa\u0163ie special\u0103, am fost ultima genera\u0163ie care a f\u0103cut liceul cu 11 clase.<\/p>\n

Sintetizatoarele \u015fi Stockhausen v-au ghidat c\u0103tre Cibernetic\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Oarecum… dar \u015fi noutatea disciplinei pe care urma s\u0103 o studiez. Ini\u0163ial am vrut s\u0103 dau la Calculatoare, mi se p\u0103rea un domeniu interesant. Sec\u0163ia de Cibernetic\u0103 \u2013 care \u00eentre timp nu mai seam\u0103n\u0103 nici ea cu ce a fost c\u00e2ndva \u2013 s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een anul \u00een care am intrat. Da, am intrat \u00een prima promo\u0163ie. Am fost foarte fericit, \u015fi norocos: am lucrat cu profesori extraordinari \u2013 cu Silviu Guia\u015fu, cu Edmond Nicolau, am audiat cursuri ale lui Grigore Moisil. La 17 ani eram student – ast\u0103zi este mai greu de imaginat a\u015fa ceva. Iar la 22 de ani deja terminasem cei cinci ani de studii \u015fi eram \u201e\u00een productie\u201d. Nu eram foarte fericit, eram \u201e\u00eencadrat\u201d, trebuia s\u0103 m\u0103 scol foarte devreme, dar asta era…<\/p>\n

La ce v-a ajutat facultatea \u00een muzic\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Mi-a folosit enorm. Acolo am \u00eenv\u0103\u0163at multe despre formaliz\u0103ri \u2013 muzica este o punere \u00een forme a materialului sonor – iar mai t\u00e2rziu, de prin anul trei-patru, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 lucrez la centrele de calcul academice, chiar m-am folosit de puterea de calcul \u015fi de echipamentele pe care le aveau acolo. Nu uita\u0163i c\u0103 la vremea acea nu exista nici un PC pe lumea asta, iar eu aveam totu\u015fi un computer pe m\u00e2n\u0103. Era uria\u015f, \u00eei trebuia o \u00eentreag\u0103 cl\u0103dire care s\u0103-l ad\u0103posteasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eel \u0163in\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Rude ale sale le vede\u0163i prin filme, prin Star Trek… \u00cen primul r\u00e2nd aveau nevoie de spa\u0163ii formidabile, climatizate, prev\u0103zute cu sisteme de suspensie ce f\u0103ceau ca vibra\u0163iile s\u0103 fie absorbite. Era o tehnologie nemaiv\u0103zut\u0103, pe care o cerea de fapt produc\u0103torul. \u00cent\u00e2mplarea face c\u0103, datorit\u0103 situa\u0163iei politice, a situa\u0163iei Rom\u00e2niei \u015fi a pozi\u0163iei de atunci a lui Ceau\u015fescu, \u0163ara noastr\u0103 putea s\u0103 cumpere computere \u015fi tehnic\u0103 de calcul care \u00een mod normal era interzis\u0103 exportului c\u0103tre \u0163\u0103rile blocului sovietic. Pentru toate acestea Statele Unite hot\u0103r\u00e2ser\u0103 un embargo. Rom\u00e2nia era singura excep\u0163ie \u015fi am am avut \u00eentr-adevar un noroc nebun: atunci, \u00een anii aceia, \u201869-\u201870-\u201871, Romania a putut s\u0103 dezvolte centre de calcul destinate mediului academic precum cel de la Politehnica, de la ASE, de la Universitate, fenomenal dotate pentru acea vreme. Pe computerele pe care lucram ca student, dar mai cu seam\u0103 pe computerele din centrele de calcul \u00een care am lucrat ca programator\/ analist de sisteme\/ etc., am implementat algoritmi de produc\u0163ie muzical\u0103, am creat lucr\u0103ri (muzicale dar \u015fi vizuale), am simulat procese de crea\u0163ie muzical\u0103.<\/p>\n

Care este diferen\u0163a dintre muzica de calculator de atunci \u015fi cea din prezent ?<\/span><\/p>\n

Muzica de calculator era \u015fi ea altceva dec\u00e2t ce se \u00een\u0163elege ast\u0103zi. Acum se spune muzic\u0103 de calculator \u015fi, de fapt, nu e nimic altceva dec\u00e2t utilizarea unor softuri care te ajut\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in s\u0103 asamblezi, s\u0103 editezi muzica. Atunci era altceva, toata lumea \u00eencerca s\u0103 descopere \u015fi s\u0103 simuleze mecanismele crea\u0163iei \u2013 \u015fi asta cu ajutorul tehnicii de calcul. Ce se nume\u015fte ast\u0103zi muzic\u0103 de calculator nu are mai nimic \u00een comun cu conceptele de \u00eenceput, de plild\u0103 cu cele definite de cercet\u0103torii din vremea acea \u2013 am s\u0103 v\u0103 dau ca exemplu o lucrare cunoscut\u0103 sub numele de Suita Illiac\u0103 realizat\u0103 de Lejaren Hiller cu ajutorul unui computer main-frame la Universitatea din Illinois \u015fi care nu era altceva dec\u00e2t un quartet de corzi care trebuia c\u00e2ntat de instrumente acustice \u015fi suna evident foarte natural, acustic… \u00cencerc\u0103rile \u015fi studiile de la \u00eenceputuri se mai continu\u0103, mai sunt nebuni frumo\u015fi care fac asta \u00een diverse centre de cercetare, la IRCAM Paris sau la HfM-ES Koeln, de pild\u0103. Aceast\u0103 direc\u0163ie mie mi se pare mult mai inteligent\u0103 dec\u00e2t cea actual\u0103. Lucr\u0103rile de azi ar trebui s\u0103 se numeasc\u0103, \u00een cel mai bun caz, produc\u0163ie muzical\u0103 asistat\u0103 de calculator. Acesta ar fi numele corect, pentru ca altminteri se \u00een\u0163elege c\u0103 ar \u201eface\u201d computerul ceva: iar el nu face nimic. El e o unealt\u0103, un pix ca toate pixurile. M\u0103 rog, poate ceva mai rafinat…<\/p>\n

Ce a iesit prima data din calculator?<\/span><\/p>\n

La acea vreme mi-a ie\u015fit o chestie scris\u0103 pe h\u00e2rtie – computerul nu avea output-uri sonore, nici nu exista difuzor pentru audio \u2013 piuia ceva pe acolo din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, dar numai pentru avarii. Nu exista nici un echipament al computerului care s\u0103 aibe treab\u0103 cu muzica. Ce am produs atunci a fost \u00eentr-adev\u0103r un print-out foarte lung, avea vreo 70 de centimetri l\u0103\u0163ime \u015fi vreo 10-12 metri lungime, \u015fi pe care a trebuit s\u0103-l transcriu pe portativ, pentru c\u0103 acolo, pe h\u00e2rtie, erau tip\u0103rite elemente care defineau valori muzicale. Ele trebuiau trecute pe partitur\u0103. Am f\u0103cut vreo 14 lucr\u0103ri de felul acesta, de-a lungul mai multor ani, \u00eentre 1972 \u015fi 1980.<\/p>\n

La ce au fost c\u00e2ntate ?<\/span><\/p>\n

Una din ele se numea \u201eNicodim \u015fi toaca ascuns\u0103\u201d, o pies\u0103 pentru percu\u0163ie – a ie\u015fit foarte bine. Am mai scris lucr\u0103ri pentru armoniu (ulterior transcris\u0103 pentru org\u0103), pentru cvartete de corzi, pentru ansambluri diferite de instrumente acustice sau, mai t\u00e2rziu, sintetice.<\/p>\n

Unde se c\u00e2ntau aceste compozi\u0163ii ?<\/span><\/p>\n

\u00cen locuri mai pu\u0163in obi\u015fnuite. Cel mai adesea \u00een cadrul unor expozi\u0163ii sau la vernisaje, de pild\u0103 la celebra expozi\u0163ie \u201eScrierea\u201d, uneori \u00een concerte de \u201emuzic\u0103 nou\u0103\u201d \u2013 la Ateneul Rom\u00e2n sau la Sala Radio.<\/p>\n

Mai f\u0103cea cineva ce f\u0103cea\u0163i dumneavoastr\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Da, dar nu a\u015fa. Erau preocup\u0103ri pentru acest fel de cercetare, pentru c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103 lucrurile trebuiau \u00eent\u00e2i cercetate, formalizate \u015fi abia apoi urmau realiz\u0103rile artistice. Aurel Stroe<\/a>, un compozitor extraordinar, a lucrat mult \u00een domeniu, deasemenea \u015etefan Niculescu<\/a> sau Octavian Nemescu<\/a>. Corneliu Cezar<\/a> a lucrat \u015fi el mult \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Nu a\u015f vrea s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i c\u0103 computerul \u015ftia \u015fi f\u0103cea tot. \u00centr-un final, el d\u0103dea, chiar \u00een cazul mai sus amintitei piese de percu\u0163ie, materialul de baz\u0103. Mi-a dat ceva: \u2013 la un moment dat acel material a trebuit s\u0103-l reformulez, pentru c\u0103 erau pasaje care nu \u00eemi pl\u0103ceau… Era, computerul, de fapt un partener. Puteai s\u0103 discu\u0163i cumva cu el, s\u0103 \u00eendrep\u0163i lucrurile pe care \u00eencerca el s\u0103 mearg\u0103 (la rug\u0103mintea ta) \u015fi s\u0103-l aduci mai \u00eenspre ce vrei tu. Cel care lucreaz\u0103 cu un computer \u2013 \u015fi atunci, \u015fi ast\u0103zi \u2013 trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 fie un om sensibil \u015fi un artist. Computerele fac parte dintr-o tehnologie care doar te ajut\u0103, muzicianul este \u00eenc\u0103 cel ce le controleaz\u0103 \u015fi le umanizeaz\u0103 \u2013 un computer f\u0103r\u0103 un artist nu e nimic.<\/p>\n

Cum au fost primite piesele?<\/span><\/p>\n

Foarte bine. Evident c\u0103 era un public mai special, preg\u0103tit pentru lucruri experimentale, fiindc\u0103 nu degeaba ne aflam noi acolo, la mai devreme men\u0163ionata expozi\u0163ie care s-a numit \u201eScrierea\u201d \u015fi care a fost revolu\u0163ionar\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Expozi\u0163ia explora tipuri de scriitur\u0103 \u00een diverse arte. Erau coregrafi care expuneau partituri de coregrafie, erau scriitori care \u00ee\u015fi ar\u0103tau noti\u0163ele privitoare la structuri epice, cu sage\u0163i \u015fi diagrame structurale, au fost muzicieni, arti\u015fti vizuali… Lista participan\u0163ilor era formidabil\u0103, a fost o expozi\u0163ie nemaipomenit\u0103. Da, cum spuneam, publicul era preg\u0103tit pentru astfel de lucruri, era un public avizat \u015fi, \u00eentr-adevar acesta este publicul cu care \u00eemi place s\u0103 comunic.<\/p>\n

\"1975-atm-carnet-de-membru_ok\"<\/a><\/p>\n

Ce anume ajungea din zona hippie la noi ?<\/span><\/p>\n

Ajungea destul de mult. Era un paradox, pentru ca \u0163ara tr\u0103ia \u00eentr-o izolare destul de mare, dar nu era ermetic\u0103. Ajungeau multe lucruri aici, aduse pe cele mai variate c\u0103i. De fapt, circula\u0163ia facea totul. Eu \u0163in minte c\u0103 dac\u0103 aparea un disc, prosp\u0103t ie\u015fit pe pia\u0163a occidentului \u2013 nu trecea mai mult de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a ajunge \u00een Rom\u00e2nia, adus de un marinar sau de o cuno\u015ftin\u0163\u0103 care venise \u201ede afar\u0103\u201d, sau te miri pe ce c\u0103i… Discul era copiat \u00eentr-o vitez\u0103 nebun\u0103, f\u0103r\u0103 pauz\u0103, de nenum\u0103rate ori… Era a\u015fa\u2026 un tremur al chestiunii \u015fi lumea afla foarte repede de noile apari\u0163ii \u2013 fie c\u0103r\u0163i, fie idei, fie mod\u0103, art\u0103 sau muzic\u0103. Se tr\u0103geau pe benzi de magnetofon \u015fi gata, le aveai. Al\u0163ii scriau de m\u00e2n\u0103 tot textul de pe coper\u0163i. Func\u0163iona un sistem \u00een care oamenii interesa\u0163i erau foarte bran\u015fa\u0163i \u015fi \u015ftiau despre ce este vorba. Sigur c\u0103 erau foarte mul\u0163i cei care nu \u00een\u0163elegeau despre ce este vorba \u015fi aici se ascundea lucrul cel mai nepl\u0103cut surprinz\u0103tor: sistemul represiv al mili\u0163iei, al securit\u0103\u0163ii, al sistemului de propagand\u0103 reu\u015fise \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 fac\u0103 ca oamenii obi\u015fnui\u0163i, \u201enel\u0103muri\u0163ii\u201d cum le ziceam eu, s\u0103 fie foarte \u00eenver\u015funa\u0163i \u00eempotriva aparen\u0163elor. Dac\u0103, de exemplu, te vedeau pe strad\u0103 cu p\u0103r mai lung, era jale. Mul\u0163i amici ai mei au fost tun\u015fi \u00een plin\u0103 strad\u0103. De\u015fi erau lucruri minore, erai fug\u0103rit la propriu. Mili\u0163ia c\u0103p\u0103tase la un moment dat dreptul de a ciop\u00e2r\u0163i, pe strad\u0103, fustele domni\u015foarelor daca erau prea scurte sau pantalonii, dac\u0103 erau evaza\u0163i. Asta se \u00eent\u00e2mpla pe la mijlocul anilor \u201970, imediat dup\u0103 \u00eentoarcerea \u201eiubitului conduc\u0103tor\u201d din Coreea \u015fi China, unde \u00eenv\u0103\u0163ase numai prostii. Era jale.<\/p>\n

Dac\u0103 pe strad\u0103 erai persecutat, unde puteai petrece ?<\/span><\/p>\n

La petreceri. Abia acolo puteai s\u0103 te sim\u0163i bine. Erai \u00eentre prieteni. Petrecerile se \u0163ineau doar \u00een case. Vecinii aveau \u015fi ei copii mai tineri \u015fi sim\u0163eau c\u0103 e greu – orice t\u00e2n\u0103r vrea sa \u201eias\u0103 din el\u201d, era nevoia de comunicare, de societate. Nu \u0163in minte s\u0103 fi avut vreodat\u0103 scandaluri. Mili\u0163ia venea de obicei c\u00e2nd era chemat\u0103, dar nu o chema mai nimeni. Eu n-am amintiri cu party-uri cu probleme. Sigur, erau probleme c\u00e2nd te \u00eemb\u0103tai. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 cel mai puternic, cel mai r\u0103sp\u00e2ndit drog din Rom\u00e2nia a fost \u015fi este \u00een continuare alcoolul. Nimeni nu-i g\u0103se\u015fte vreo vin\u0103 \u015fi nu spune asta.<\/p>\n

Existau \u015fi alte droguri ?<\/span><\/p>\n

Sigur ca da. \u00cen Rom\u00e2nia fusesera admi\u015fi – prin diverse \u00een\u0163elegeri interstatale – mul\u0163i studen\u0163i str\u0103ini veni\u0163i din Africa, din Orient, din \u0163\u0103rile arabe \u015fi chiar din alte \u0163\u0103ri \u00eendep\u0103rtate – veniser\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163iva cubanezi. Bine\u00een\u0163eles, ei luaser\u0103 contact \u015fi veneau cu acele droguri. Cred c\u0103 cocaina nu a intrat dec\u00e2t pu\u0163in\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Marijuana \u015fi ha\u015fi\u015ful nu erau r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lume a\u015fa cum sunt ast\u0103zi. O \u015ftiau \u015fi arti\u015ftii, o lume care intra \u00een contact cu str\u0103inii. Pe vremea aceea \u00eens\u0103, efectele nu erau deloc dramatice, pentru c\u0103 nu aveai drogurile permanent. Chiar dac\u0103 cumva organic erai \u00eenclinat spre a deveni dependent de ele, nu avea cum s\u0103 \u0163i se \u00eent\u00e2mple asta pentru c\u0103 nu \u00eel mai aveai. Drogul puteai s\u0103-l \u00eencerci o dat\u0103, apoi poate din nou peste dou\u0103 luni, iar data urm\u0103toare putea fi peste un an. Nu cred c\u0103 puteai deveni dependent de drog \u00een aceste condi\u0163ii. \u015ei a\u015fa se face c\u0103, da, au fost droguri \u00een \u0163ar\u0103, dar nu au avut nici un efect negativ, pot s\u0103 bag m\u00e2na \u00een foc. Nu jucau un rol important. \u00cenc\u0103 o dat\u0103: drogurile care au f\u0103cut ravagii \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi atunci ca \u015fi acum, sunt alcoolul \u015fi \u0163ig\u0103rile. Se bea vodc\u0103, era relativ ieftin\u0103, 25 de lei sticla, se mai bea \u015fi rom cubanez… Mie \u00eemi pl\u0103cea foarte mult amestecat cu Pepsi.<\/p>\n

Din ce v\u0103 \u00eentre\u0163inea\u0163i ?<\/span><\/p>\n

Tot timpul am lucrat \u00een IT. \u00cen acea vreme se putea face un lucru foarte special, care se numea \u201cscoaterea din produc\u0163ie\u201d. De exemplu, din cauz\u0103 c\u0103 handbalul nu era (nu avea voie s\u0103 fie) o \u201eprofesie\u201d, toate cluburile erau de amatori \u015fi, cu toate c\u0103 ei to\u0163i erau hiperprofesioni\u015fti, handbali\u015ftii to\u0163i erau angaja\u0163i \u00een diverse intreprinderi. Cu o parte din arti\u015fti se \u00eent\u00e2mpa la fel. O parte lucrau \u00een institu\u0163ii de profil: actorii \u00een teatre, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii de oper\u0103 la Opera, dar cu noi ce s\u0103 facem? Noi eram \u201esco\u015fi din produc\u0163ie\u201d: se trimitea o h\u00e2rtie, s\u0103 zicem de la Buftea, \u00een care scriau ca aveau nevoie pentru produc\u0163ia nu \u015ftiu c\u0103rui film de prezen\u0163a compozitorului XY la locul de filmare, timp de trei luni. \u015ei erai \u201escos din produc\u0163ie\u201d, erai pl\u0103tit de institu\u0163ia la care erai angajat. O situa\u0163ie fericit\u0103 pentru c\u0103 mai luai \u015fi un onorariu, ceea ce f\u0103cea ca lucrurile s\u0103 devin\u0103 financiar interesante. Puteam s\u0103-mi iau scule, c\u0103ci dac\u0103 era s\u0103 le cumpar din banii de leaf\u0103 cred c\u0103-mi trebuiau vreo 100 de ani.<\/p>\n

Ce sintetizator folosea\u0163i \u015fi c\u00e2t a costat el la vremea aceea?<\/span><\/p>\n

Unul dintre ele a costat 1800 de m\u0103rci germane. Era un sintetizator analog pe care eu \u00eel folosesc \u015fi ast\u0103zi, un \u201eKorg MS20\u201d foarte, foarte, foarte bun. Mai aveam \u015fi un \u201eMS10\u201d, un \u201eKorg VCF-subtractive\/filterbox\u201d, un \u201eWasp\u201d, un \u201eKorg Poly800\u201d, am avut \u015fi ni\u015fte \u201eRoland\u201d-uri \u015fi un \u201eCrumer\u201d, un sintetizator de corzi, foarte special, \u015fi \u00eenc\u0103 multe altele. Am avut \u015fi o org\u0103 foarte mare, o \u201eYamaha\u201d cu pedalier \u015fi difuzoare rotative tip \u201eLeslie\u201d, o dihanie uria\u015f\u0103 pe care cu greu puteam s\u0103 o mi\u015fc\u0103m. Cred c\u0103 am dus-o doar de dou\u0103 ori p\u00e2n\u0103 la Sala Palatului pentru concerte \u015fi a ridicat mari probleme c\u00e2nd a fost vorba s\u0103 fie mutat\u0103. Mai aveam o serie de procesoare de sunet, mai ales de la \u201eElectroharmonix\u201d…
\nLa un moment dat am folosit un sintetizator pentru a produce un sunet de tob\u0103, de premier sintetic, aveam nevoie de sunetul acela de snare-drum electric. Am b\u0103gat un microfon \u00eentr-un synthesizer care func\u0163iona ca trigger. El condi\u0163iona \u015fi folosea cumva sunetul microfonului, dar era filtrat. Reu\u015fisem s\u0103 facem asta cu multa dib\u0103cie \u015fi inginerie. Dac\u0103 vedeai cum ar\u0103ta, \u00eenlemneai. Tobo\u015farul, Doru Istudor, avea pe l\u00e2ng\u0103 setul de tobe normale \u015fi o carte cu coper\u0163i mari \u015fi groase care st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 el, pe un scaun. \u00cen carte se afla microfonul, iar el b\u0103tea \u00een coper\u0163ile c\u0103r\u0163ii: tam-taram, tam-dum-du-du, ciii-ci: cine n-are carte n-are \u00een ce bate\u2026 Doru Istudor e un foarte bun tobo\u015far, acum c\u00e2nt\u0103 cu propria trup\u0103, MS. Locuie\u015fte \u00een Canada, dar vine destul de des pe aici. Asta era cu aparatura \u015fi cu improviza\u0163ia, era loc de foarte mult\u0103 improviza\u0163ie tehnic\u0103.<\/p>\n

Avea\u0163i probleme din cauza instrumentelor ?<\/span><\/p>\n

Problema era c\u00e2nd f\u0103ceai rost de bani \u015fi vroiai s\u0103 \u00eei schimbi. Am vrut s\u0103 evit posibile nepl\u0103ceri \u015fi am rugat pe cineva, un cunoscut, student str\u0103in, s\u0103 o fac\u0103. Erau bani foarte mul\u0163i, \u0163in minte c\u0103 am pl\u0103tit pe unul din sintetizatoare pre\u0163ul unei ma\u015fini. Am dat banii, persoana respectiv\u0103 s-a dus \u015fi i-a schimbat la studen\u0163ii str\u0103ini din Groz\u0103ve\u015fti… C\u00e2nd a venit cu banii nici nu i-am atins, i-am dat direct prietenului care \u00eemi aducea scule. Se \u015ftia totu\u015fi c\u0103 exist\u0103 scule \u00een \u0163ar\u0103, c\u0103 circulau cumva, c\u0103 era chiar o pia\u0163\u0103 pentru astfel de echipamente. Situa\u0163ia era tolerat\u0103. Existau muzicieni care c\u00e2ntau \u00een str\u0103in\u0103tate, de pild\u0103 pe vapoare \u2013 ei aduceau instrumente muzicale \u2013 unele comandate \u2013 la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103. Nu era totul at\u00e2t de ermetic \u00eenchis. \u00cenchiderea ermetic\u0103 nici nu se putea realiza; a existat mereu un trafic, un comer\u0163 de instrumente. Chitaristul meu \u015fi-a cump\u0103rat chitara de la un alt chitarist… De fapt, \u00een acela\u015fi timp func\u0163iona un lucru foarte perfid – te f\u0103ceau s\u0103 te sim\u0163i vinovat; iar ei puteau s\u0103 te aga\u0163e: asta era arma lor cea mai puternic\u0103: s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103, dac\u0103 cumva m\u00e2r\u00e2i \u00een front, ei o s\u0103 vin\u0103 s\u0103-\u0163i spun\u0103: noi \u015ftim c\u0103 a\u0163i schimbat bani, c\u0103 ave\u0163i aceste instrumente pe care nu avea\u0163i cum s\u0103 le lua\u0163i dec\u00e2t dac\u0103 avea\u0163i rela\u0163ii cu str\u0103inii. Nu erai vinovat, nu trebuia s\u0103 faci nimic, dar erai culpabil \u015fi \u00ee\u0163i puteau face r\u0103u dac\u0103 voiau. Te \u0163ineau \u00een tensiune, \u00eentr-o zb\u00e2rn\u00e2ial\u0103 nenorocit\u0103.<\/p>\n

\"img_8152\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

Cum a\u0163i ajuns \u00een America ?<\/span><\/p>\n

Datorit\u0103 unei expozi\u0163ii pe care am avut-o acolo \u015fi datorit\u0103 directoarei galeriei unde urma s\u0103 expun. I-am spus c\u0103 e foarte complicat s\u0103-mi primesc pa\u015faportul \u2013 implicit aprobarea de c\u0103l\u0103torie – \u015fi am rugat-o s\u0103 insiste dac\u0103 nu voi putea pleca din prima. \u015ei asta a f\u0103cut, a insistat, mai bine de doi ani din nou \u015fi din nou, cu invita\u0163ia de a expune \u00een galeria ei. Unul din motivele pentru care am plecat era tocmai acesta: sim\u0163eam c\u0103 cercul se \u00eenchide inexorabil \u015fi c\u0103 nu voi mai putea ie\u015fi niciodat\u0103 din el. \u00cen afar\u0103 de asta mai erau \u015fi nenum\u0103ratele interdic\u0163ii, cenzur\u0103ri, \u015ficane… erau prea multe \u015fi mi-am dat seama c\u0103 m\u0103 \u00eenec \u00een l\u0103turile acelea…<\/p>\n

Cum ati ajuns in Germania?<\/span><\/p>\n

\u00cen Germania am ajuns dup\u0103 ce am stat doi ani \u00een America, din dorin\u0163a de a m\u0103 reconecta cu o istorie care eu sim\u0163eam \u015fi \u015ftiam c\u0103 \u00eemi lipsise. America a fost o experien\u0163\u0103 foarte bun\u0103, pe care o repet oric\u00e2nd cu mare pl\u0103cere, dar acolo, pe termen lung, mi-am dat seama c\u0103 \u00eemi lipse\u015fte cultura clasic\u0103 a vechiului continent. De fapt m-am \u00eentors \u00een \u0163ara mea natal\u0103, Europa, eu a\u015fa o consideram, de\u015fi atunci nu era deloc pe tapet ideea Europei Unite.
\nAm locuit la Mettmann, la Wuppertal, \u00een ultima vreme la Duesseldorf \u2013 mereu \u00een Landul Rhenania de Nord-Westfalia \u2013 asta e \u00een Germania de nord-vest – un Land cu capitala chiar la Dueseldorf. Cuprinde multe ora\u015fe mari: Koeln, Dortmund, Essen, Bochum – un Land foarte mare, cu o popula\u0163ie c\u00e2t Rom\u00e2nia.
\n\u00cen Germania am ajuns mai \u00eent\u00e2i cu o burs\u0103, c\u00e2ndva c\u00e2nd \u00eenc\u0103 mai credeam c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se pot schimba \u00een bine anumite lucruri. Nu am r\u0103mas. Am mai avut vreo dou\u0103-trei ie\u015firi, dar m\u0103 \u00eentorceam \u00een \u0163ar\u0103 cu speran\u0163a c\u0103 lucrurile se vor \u00eendrepta. Mi-am dat seama treptat c\u0103 lucrurile \u00eencep s\u0103 o ia complet razna. \u00cen toamna anului \u201986, c\u00e2nd am primit vestita carte po\u015ftal\u0103 prin care mi se comunica s\u0103 vin s\u0103-mi iau pa\u015faportul, mi-am spus: \u201cei bine, asta a fost\u201d.<\/p>\n

Cum v-au influen\u0163at nem]ii ?<\/span><\/p>\n

Avusesem deja un contact nemijlocit cu mi\u015fcarea muzical\u0103 de acolo \u00een \u201982. Primisem o burs\u0103 a Institutului pentru Muzica Nou\u0103 de la Darmstadt, am participat la sesiuni ale celebrelor cursuri de var\u0103 pentru Muzica Nou\u0103. Acolo am avut bucuria s\u0103 cunosc oameni extraordinari, inclusiv pe Stokhausen, pe Brian Ferneyhough<\/a>, pe Hora\u0163iu R\u0103dulescu<\/a>, pe Clarence Barlow<\/a> – cu ei am lucrat foarte bine \u015fi am produs c\u00e2teva lucrari muzicale. Erau toate \u00een spiritul avantgardei serioase, \u015fi s-au c\u00e2ntat \u00een concerte.
\nPerioada \u201egerman\u0103\u201d care a urmat a fost una \u00een care nu am prea c\u00e2ntat \u2013 a fost perioada \u00een care m-am exprimat mai intensiv ca artist multimedial: f\u0103ceam instala\u0163ii de sunet, structuri sonore \u015fi muzic\u0103 pentru mari event-uri. Produceam \u00een atelierul propriu arta vizual\u0103 iar \u00een studioul de sunet muzicile. Toate se amestecau cu voluptate, toate erau (\u015fi sunt) cumva extrem de avantgardiste. Atmosfera artistic\u0103 din jur m\u0103 stimula, m\u0103 \u00eenc\u0103rca, m\u0103 alinia la jaloanele tehnologice ale epocii.
\n\u00cen \u201982 am lucrat la celebrul studio de muzic\u0103 electronic\u0103 de la Koeln, unul dintre primele (cred c\u0103 era chiar primul) din lume. \u00cen primul r\u00e2nd am vrut s\u0103 v\u0103d ce se f\u0103cea acolo, mai apoi am realizat o lucrare, am imprimat-o folosindu-m\u0103 de echipamentele de acolo. Erau instrumente unice, nemaiauzite, f\u0103cute cu tehnologii geniale \u015fi care nu sunt multiplicate, nu exist\u0103 altundeva. Nu au nume, sunt f\u0103cute de grupe specializate de tehnicieni… Echipamentele se situau \u00een zona sintezei vocale; cercet\u0103ri ulterioare \u00ee\u015fi fac cumva ecoul \u015fi \u00een zona comercial\u0103, bine\u00een\u0163eles c\u0103 vor ap\u0103rea c\u00e2dva \u015fi pe pia\u0163\u0103. Tot \u00een astfel de locuri s-au produs \u015fi sintetizatoarele de ast\u0103zi, \u00een astfel de laboratoare bazale, \u00een creuzete. Ast\u0103zi, studioul nu mai exist\u0103, s-a considerat c\u0103 nu e at\u00e2t de important (ru\u015fine !), dar \u00een 1951, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u0163at, era culmea tehnologiei \u015fi locul \u00een care s-au creat numeroase capodopere.<\/p>\n

A fost Germania locul unde a\u0163i auzit de precursorii minimali\u015fti, precum Terry Riley ?<\/span><\/p>\n

Nu a fost deloc a\u015fa. Repet, Rom\u00e2nia nu era etan\u015f\u0103. Eu am ascultat muzic\u0103 experimental\u0103 extraordinar de rafinat\u0103 \u015fi de v\u00e2rf de plid\u0103 la Biblioteca Central\u0103 de Stat. Acolo, \u015feful compartimentului muzical era Radu Stan, care acum tr\u0103ie\u015fte la Paris, a lucrat mul\u0163i ani pentru Editura Salabert. \u0162in minte c\u0103 \u201crodeam\u201d benzi, le ascultam \u00een sala de lectur\u0103\/audi\u0163ie, la magnetofoane cehoslovace, cu ni\u015fte c\u0103\u015fti z\u0103p\u0103cite, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care m\u0103 intoxicau. Acolo am ascultat nesf\u00e2r\u015fit de multe lucr\u0103ri pe care Radu Stan reu\u015fise s\u0103 le introduc\u0103 \u00een patrimoniu \u015fi s\u0103 le pun\u0103 \u00een rafturi. Deci, dac\u0103 voiai s\u0103 te informezi nu trebuia s\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fti Rom\u00e2nia, nu erai sortit pierzaniei nedocument\u0103rii. Din p\u0103cate, multe alte aspecte erau grave, \u00eentr-adev\u0103r grave…
\n\u00centre a afla \u015fi a face este o mare distan\u0163\u0103. Trebuie sa subliniez ca eram mai mul\u0163i cei care \u015ftiam cam cum ar trebui s\u0103 facem muzica nou\u0103, dar nu puteam – era vorba de at\u00e2tea echipamente, mai erau \u015fi directivele culturale, piedici venind din r\u0103utate sau ne\u015ftiin\u0163\u0103… dac\u0103 f\u0103ceai ceva care nu pl\u0103cea cui nu trebuia era jale.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u0163i fi avut instrumentele care v\u0103 trebuiau mai devreme, a\u0163i mai fi f\u0103cut folk ?<\/span><\/p>\n

Eu cred ca da. Mi-a pl\u0103cut s\u0103 scriu poezie care s\u0103 fie c\u00e2ntat\u0103. Cel mai bun argument este urm\u0103torul: ast\u0103zi c\u00e2nd m\u0103 scol diminea\u0163a, l\u00e2ng\u0103 mine se afl\u0103 mai multe sintetizatoare, iar undeva e \u015fi un soi de chitaron, o guitalele (chitar\u0103 plus ukulele), o chitar\u0103 mai mic\u0103. Pe ea pun m\u00e2na, e mai uman\u0103, are corzi, o sim\u0163i \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi e foarte frumoas\u0103. Nu mai spun c\u0103, dac\u0103 o la\u015fi jos \u015fi trece o ma\u015fin\u0103 pe strad\u0103, \u00eencepe singur\u0103 s\u0103 c\u00e2nte, ceea ce e fenomenal. Nici un synthesizer nu c\u00e2nt\u0103 de unul singur, pe c\u00e2nd ea c\u00e2nt\u0103…<\/p>\n

Vorbi\u0163i cu ea ?<\/span><\/p>\n

Da. Dar \u015fi cu sintetizatoarele, \u00eens\u0103 nu v\u0103 pot spune ce le zic, e foarte intim.<\/p>\n

De unde vine numele \u201eCeata de duba\u015fi, cetera\u015fi, chitarozi, cobzari \u015fi al\u0163i me\u015fteri l\u0103utari\u201d ?<\/span><\/p>\n

Duba\u015fii sunt cei care c\u00e2nt\u0103 la dube. Duba este o tob\u0103. Iar \u00een folclorul rom\u00e2nesc exist\u0103 renumitele cete de duba\u015fi, care sunt de fapt ansambluri de percu\u0163ioni\u015fti, sun\u0103 foarte impresionant. Exist\u0103 un sistem de codare a semnalelor de percu\u0163ie cu care duba\u015fii pot comunica. E foarte tare. Tu bati o formul\u0103 ritmic\u0103, iar ceilal\u0163i \u00een\u0163eleg c\u0103 e o nunt\u0103 sau c\u0103 a murit cineva. Mie mi se pare genial. Cetera\u015fii sunt cei ce c\u00e2nt\u0103 la cetera. Cetera e o vioar\u0103, cu sunet strident. Cei din Maramure\u015f sau Oa\u015f – pe care \u00eei cunosc foarte bine; am mers de nenumarate ori cu bicicleta p\u00e2n\u0103 acolo \u2013 c\u00e2nt\u0103 la ceter\u0103 \u015fi la zongor\u0103 (o chitar\u0103 care are trei-patru corzi \u015fi nu se c\u00e2nt\u0103 cu pozi\u0163ii de chitar\u0103 ci cu un soi de bareu pe care \u00eel mut\u0103 dintr-o parte \u00een alta). De fapt este un sunet aproape percusiv – zum, zum, zum, o \u0163ii a\u015fa ca pe o mitralier\u0103. Chitarozii c\u00e2nt\u0103 la chitar\u0103. Kitara e vechiul instrument al lui Apollo, \u015ftim c\u0103 avea corzi, putea sem\u0103na cu o harp\u0103 sau poate chiar cu o l\u0103ut\u0103. Cobza e diferit\u0103 de chitar\u0103 prin form\u0103: are g\u00e2tul fr\u00e2nt, cheile de acordaj nu sunt la nivelul g\u00e2tului ci mai \u00een spate – particularita\u0163i destul de speciale. Eu c\u00e2nt la toate acestea… Me\u015fteri \u015fi al\u0163i l\u0103utari erau cei cu care c\u00e2ntam: Sorin Chifiriuc<\/a>, Gabi C\u0103ciul\u0103, Dorin-Liviu Zaharia <\/a>, Alexandru Beno, Andrei Oi\u015fteanu<\/a> , Sandu Mitaru, Alexe Conta \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

C\u00e2t de greu era s\u0103 faci \u015fi s\u0103 men\u0163ii o trup\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Toate aveau o geometrie variabil\u0103. Doar \u201eFlorian din Transilvania\u201d a avut o formul\u0103 mai fix\u0103, de\u015fi basistul \u015fi percu\u0163ionistul s-au schimbat. Schimb\u0103rile erau spontane, uneori era o chestie de comoditate. Nu planuiam ceva anume, se nimerea. De pild\u0103, a venit un prieten, Tavi Stef\u0103nescu \u015fi a zis c\u0103 a auzit la un concert un basist mai bun pentru mine, pe Dixie Krauser. Am zis \u201cok, zii s\u0103 vin\u0103\u201d. \u015etiam c\u0103 basistul meu urma s\u0103 plece \u015fi a\u015fa a intrat celelalt \u00een poveste. Se nimerea, nu planificam.
\nNu era simplu s\u0103 alc\u0103tuie\u015fti o trup\u0103 \u2013 mai ales dac\u0103 aveai de g\u00e2nd s\u0103 faci o muzic\u0103 \u201erevolu\u0163ionar\u0103\u201d \u2013 trebuia \u00eendelung c\u0103utat. Mai apoi trebuia s\u0103 dai de lucru trupei, oamenii aveau nevoie de bani… Nu era simplu deloc.<\/p>\n

Da\u0163i-ne o imagine de ansamblu a scenei muzicale din anii \u201980. Unde v\u0103 situa\u0163i l\u00e2ng\u0103 Angela Similea \u015fi Mirabela Dauer ?<\/span><\/p>\n

La ani lumin\u0103. Domeniile erau \u00eentr-adevar distincte dar nu neap\u0103rat neamestecate. O cuno\u015fteam pe Angela \u015fi respectam munca ei – \u00ee\u015fi f\u0103cea foarte bine treaba. Mirabela la fel. Ce f\u0103ceau ele, \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, era muzic\u0103 pentru mase \u2013 o muzic\u0103 care era iubit\u0103 \u015fi care nu punea nici un fel de probleme, ba dimpotriv\u0103, slujea nevoia absolut normal\u0103 de divertisment a popula\u0163iei, care exista\/exist\u0103 peste tot \u00een lume. \u015ei Tom Jones sau Petula Clark tot asta f\u0103ceau.<\/p>\n

Care era ni\u0219a?<\/span><\/p>\n

Am vorbit adineauri pu\u0163in de muzica electronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar mai mult despre cei din banca serioasa: Aurel Stroe, \u015etefan Niculescu, Octavian Nemescu (tatal lui Cristian Nemescu), mai era Corneliu Cezar… Exista \u015fi o zona de trecere, cu muzici adresate marelui public dar totu\u015fi mai pu\u0163in comercial\u0103. Purt\u0103tor de stindard la vremea respectiv\u0103 era Dan Andrei Aldea<\/a> , care c\u00e2nta \u00een Sfinx. El \u015fi-a f\u0103cut sintetizatoarele de m\u00e2n\u0103. Nu mai erau deloc precum cele pe care le facusem eu \u00een anii \u201960. \u00cen \u201878 lucrurile se schimbaser\u0103, se lucra deja cu memorii, cu chip-uri. Acest om trebuie \u0163inut minte ca un sf\u00e2nt, pentru c\u0103 e un personaj total special – a plecat \u00eenainte de r\u0103zmeri\u0163\u0103, nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103 \u015fi nici nu se va mai \u00eentoarce vreodat\u0103 (at\u00e2t de tare a fost afectat, la vremea aceea, de ce se \u00eent\u00e2mpla \u015fi i s-a \u00eent\u00e2mplat chiar lui). Ne vedem uneori, vorbim, dup\u0103 p\u0103rerea mea gre\u015fe\u015fte cumva fa\u0163\u0103 de publicul care \u00eenc\u0103 \u00eel a\u015fteapt\u0103… Cu toate acestea, r\u0103m\u00e2ne o icoan\u0103 a muzicii (electronice) rom\u00e2ne\u015fti. Marea problem\u0103 este c\u0103 \u015ftiu de el doar pu\u0163ini din cei pu\u0163inii ini\u0163ia\u0163i, o pelicul\u0103 de oameni. Era mai important dec\u00e2t to\u0163i. Era cel care c\u00e2nta la chitar\u0103 \u015fi la keyboard nemaipomenit \u015fi realizase, printre altele, discul Zalmoxis \u2013 \u00eempreun\u0103 cu Sfinx. \u00cen aceast\u0103 alc\u0103tuire muzical\u0103 auzeai synth-uri f\u0103cute de m\u00e2na sa \u015fi efecte de chitar\u0103 unice. Era \u015fi este un tip ex-tra-or-di-nar. Acum lucrez\u0103 la Muenchen. La un moment dat m\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103-l implic \u00eentr-un proiect, dar a\u015fa, teleportat, c\u0103 nu vrea s\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

Cum v\u0103 descurca\u0163i cu performance-ul ?<\/span><\/p>\n

Pe anumite scene nu puteai face performance, ap\u0103rea cineva \u015fi spunea ritos c\u0103 nu ai voie. Dar nu peste tot. Situa\u0163iile erau destul de diverse \u015fi de diferite. La cocertele de rock \u2013 ar fi fost absurd, dar nu imposibil – nu ap\u0103rea nimeni s\u0103-\u0163i spun\u0103: nu te mi\u015fca, stai cu chitara \u00een m\u00e2n\u0103, s\u0103 nu faci zgomote, doamne fere\u015fte s\u0103 ridici g\u00e2tul. Nu am cuno\u015ftin\u0163\u0103 de astfel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. La muzica u\u015foar\u0103, mai ales dac\u0103 era muzic\u0103 pentru micul ecran, ap\u0103reau probleme.
\nSpectacolele mele erau foarte teatrale \u015fi, ca atare, mereu trebuia s\u0103 port discu\u0163ii l\u0103muritoare cu mai marii sau mai micii cenzori \u2013 nu-i convingeam mereu…<\/p>\n

Reg\u0103si\u0163i discuri vechi \u00een casele oamenilor ?<\/span><\/p>\n

Da, sunt surprins: m-am \u00eent\u00e2lnit nu demult cu un domn – cadru didactic la un institut politehnic de vaz\u0103 – so\u0163ia lui avea la ea un disc mai vechi de-al meu. Mi-am zis \u201cuite dom\u2019ne unde sunt ascunse dr\u0103coveniile mele\u201d. Dumneaei cump\u0103rase c\u00e2ndva, demult de tot, discul meu, \u00eei pl\u0103cuse, iar acum \u00eel \u0163inea ca pe moa\u015ftele sfinte undeva \u00een rafturi. L-a adus ca s\u0103-i dau un autograf, dup\u0103 30 de ani. E o treab\u0103…<\/p>\n

\"img_8130\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

Cum s-a realizat \u201eTainicul V\u00e2rtej\u201d, prin ce mijloace experimentale ?<\/span><\/p>\n

Ca spectacol, s-a realizat cu sculele pe care le str\u00e2nsesem noi, cu to\u0163ii. Eu aveam mai multe sintetizatoare. La unele c\u00e2ntam, altele le-am dat spre folosin\u0163\u0103 keyboard-player-ului \u015fi percu\u0163ionistului. Instrumentele le-am cump\u0103rat prin ni\u015fte cuno\u015ftin\u0163e din str\u0103in\u0103tate care veneau \u00een Rom\u00e2nia. Unele mi le-a adus un prieten german logodit cu o rom\u00e2nc\u0103, \u015fi care, p\u00e2n\u0103 a luat-o de nevast\u0103 a venit de cel pu\u0163in zece ori \u00eencoace. C\u00e2nta \u015fi el. Culmea este c\u0103, nu arareori la vam\u0103 era \u00eentrebat: \u201cdar ce este asta ?\u201d, \u201eO chitara\u201d, \u201eDar ce \u00ee\u0163i trebuie \u0163ie chitar\u0103, c\u00e2n\u0163i la chitar\u0103?\u201d, \u201cDa, zdrang zdrang zdrang\u201d \u015fi el c\u00e2nta \u015fi era \u00een regul\u0103 totul. Altminteri se puteau \u00eent\u00e2mpla lucruri bizare, de pild\u0103 instrumentul \u00ee\u0163i era confiscat. Tot el a fost cel care mi-a adus un mixer cu 12 canale, la vremea aceea era – Doamne, Doamne \u2013 o minun\u0103\u0163ie !<\/p>\n

Care au fost reac\u0163iile c\u00e2nd a\u0163i c\u00e2ntat albumul pentru prima data?<\/span><\/p>\n

Mul\u0163i l-au perceput a\u015fa cum trebuie, reac\u0163ia a fost foarte pozitiv\u0103, chiar entuziast\u0103. Pentru al\u0163ii poate era prea nou, era prea mult… Trebuie s\u0103 amintesc de un proverb pe care l-am inventat: \u201estupoarea este mama \u00een\u0163elepciunii\u201d, fiindc\u0103 eu cred c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi pe cei care ziceau \u201cbai, ce-i chestia asta, ce vrea \u0103sta de la mine\u201d \u00eei marcam, prin ecou: la c\u00e2teva zile dup\u0103 concert cred (de fapt am verificat) c\u0103 \u00eencepeau s\u0103 puna puzzle-ul cap la cap, s\u0103 se apropie \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige ceva din ce le-am transmis. C\u0103ci \u00een fond, despre asta este vorba: contactul dintre un artist \u015fi public trebuie s\u0103 fac\u0103 \u015fi pe unii \u015fi pe al\u0163ii s\u0103 c\u00e2\u015ftige ceva spiritual.<\/p>\n

Unde concertati?<\/span><\/p>\n

Diferit, mereu altundeva… La Teatrul T\u0103nase, pe col\u0163ul dintre Bulevardul Dacia \u015fi Calea Victoriei, acum e un cazino acolo. Aici se \u0163ineau ni\u015fte concerte rock extraordinare, la care participau to\u0163i, toate trupele \u015fi se c\u00e2nta foarte, foarte mi\u015fto. Concertele erau organizate de Stelian T\u0103nase. Pe vremea aceea lucra la o Cas\u0103 de Cultur\u0103 \u015fi tot el f\u0103cea conceptele \u015fi documentele concertelor. Le f\u0103cea foarte bine \u015fi \u015ftia \u015fi cum s\u0103-i ame\u0163easc\u0103 pe cei cu cenzura, care voiau neap\u0103rat s\u0103 vad\u0103 textele. El \u00ee\u015fi f\u0103cuse un sistem foarte inteligent \u2013 cu versiuni diferite – pentru uzul intern \u015fi pentru cenzori.
\nSe mai c\u00e2nta \u015fi la Sala T\u0103nase de pe Calea Victoriei, peste drum de Teatrul Odeon, care acum este \u00een repara\u0163ii, s-au c\u00e2ntat \u015fi seri foarte serioase, cred ca o stagiune, la Teatrul Evreiesc de Stat \u015fi pe la Arenele Romane.<\/p>\n

Cantati cu sala plina ?<\/span><\/p>\n

N-as putea spune ca era mereu plin\u0103, dar adesea era omor, venea mult\u0103 lume.<\/p>\n

Ce oameni percutau la tipul acesta de muzic\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Erau foarte diferi\u0163i \u00eentre ei. Eu descop\u0103r asta acum, c\u00e2nd m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu feluri\u0163i oameni \u015fi nu-mi trece prin cap c\u0103 ei erau \u00een sal\u0103. Aflu \u00eens\u0103 c\u0103 totu\u015fi a\u015fa era, iar ei sunt acum persoane foarte marcante \u2013 cultural, politic, economic \u2013 \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 au fost acolo. \u00cen\u0163eleg c\u0103 le-a folosit contactul cu mine, i-a format chiar, cumva… \u00cemi m\u0103rturisesc c\u0103 au fost la multe spectacole de-ale mele. Le-a pl\u0103cut, le erau necesare. Chiar dup\u0103 at\u00e2ta vreme \u015ftiu tot, \u0163in minte detalii, ba chiar \u00eemi reamintesc anume lucruri pe care eu aproape le-am uitat.<\/p>\n

De ce a fost o pies\u0103 de pe Tainicul V\u00e2rtej interzis\u0103 de securitate ?<\/span><\/p>\n

Nu a fost nicio securitate acolo. Pur \u015fi simplu cenzura intern\u0103 a Electrecordului, domnii \u015fi doamnele acelea au zis \u201cnu\u201d. Textul era cauza. \u00cens\u0103 tocmai asta era caraghios, c\u0103 textul nu spunea nimic dinamitos. Piesa se chema \u201eAS\u201d cu subtitlul \u201eFor\u0163a mecanic\u0103 \u2013 For\u0163a atomic\u0103\u201d iar \u00een text se vorbea despre posibilitatea de a for\u0163a dezbinarea sau \u00eemp\u0103carea. Erau patru versuri aproape neutre, dar sistemul era foarte perfid facut; se insinuase c\u0103, \u00een fiecare institu\u0163ie de acest fel lucreaz\u0103 oameni responsabili, care \u00ee\u015fi pot da seama singuri de posibilele probleme, de posibilele derapaje. Nu ap\u0103rea nici un cenzor de sus cu barda \u00een m\u00e2n\u0103 s\u0103-\u0163i c\u0103s\u0103peasc\u0103 textul. Erau \u00eentr-adevar mult mai eficien\u0163i cei locali, care hot\u0103rau dup\u0103 mintea lor, uneori mic\u0103. \u00cen anumite circumstan\u0163e piesa mea ar fi putut s\u0103 treac\u0103 de cenzori, dar treaba \u0163inea cumva \u015fi de atitudine. Piesa avea tensiune \u015fi \u00eencr\u00e2ncenare \u015fi cred c\u0103 acestea au enervat. \u00cen general textul spus foarte tran\u015fant nu avea nici o \u015fans\u0103 – te ridicau pe loc \u015fi ie\u015feai definitiv din piesa, din peisajul scenei… \u00cens\u0103 toat\u0103 lumea metaforiza. Se \u00een\u0163elegea \u015fi din text despre ce este vorba, dar cea mai important\u0103 era starea, atitudinea pe care \u0163i-o transmitea autorul, artistul… Atitudinea se l\u0103sa citit\u0103, decodificat\u0103, cu toate c\u0103 ea nu se constituia neaparat pe\/din texte clare, din mesaje clar rostite. Era o lupt\u0103 cu mijloace inegale, ei erau, aparent, mai puternici. Trebuia s\u0103 fii inventiv \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, creativ, ca s\u0103 bifezi \u015fi tu victorii.<\/p>\n

Dumneavostr\u0103 ce mesaje transmitea\u0163i prin texte ?<\/span><\/p>\n

Foarte adesea era un mesaj simplu: refuzam \u00eenregimentarea, refuzam acea formul\u0103 social\u0103, nu m\u0103 l\u0103sam min\u0163it \u015fi spuneam asta \u015fi publicului, chemam la ac\u0163iuni de \u201ecur\u0103\u0163enie general\u0103\u201d, \u00eemi exprimam pozi\u0163ia \u015fi vizavi de faptul c\u0103 mi se luase libertatea. Asta era fundamental.<\/p>\n

Cum v-a influen\u0163at regimul ?<\/span><\/p>\n

Regimul era represiv, iar eu m\u0103 \u00eempotriveam. Ba chiar mai mult, merg atat de departe \u00eenc\u00e2t spun c\u0103, dac\u0103 nu ar fi fost c\u00e2ntecele noastre zgomotul r\u0103sturn\u0103rii din decembrie ar fi sunat cu siguran\u0163\u0103 altfel. Poate unele c\u00e2ntece n-ar fi fost at\u00e2t de poetice. E un paradox. Trebuia s\u0103 ascunzi, s\u0103 faci s\u0103 se \u00eenteleag\u0103 prin recul \u2013 pentru asta poetizai, introduceai \u015fi foloseai metafore \u015fi multe alte mijloace asemnea.<\/p>\n

Acum ce v\u0103 inspir\u0103 ?<\/span><\/p>\n

La fel ca \u00eentodeauna m\u0103 inspir\u0103 societatea. De fapt, cred ca aceasta este singura surs\u0103 care poate inspira un artist. Dar ea, societatea, are foarte multe aspecte. P\u00e2n\u0103 \u015fi rela\u0163ia \u00eentre doi oameni care stau sub un copac \u015fi se iubesc sau se simt bine \u015fi \u00ee\u015fi vorbesc e un subiect pentru mine; dar multe teme sunt venite din marile triste\u0163i ale acestui moment.<\/p>\n

Precum piesa \u201cMetastaz\u0103\u201d ?<\/span><\/p>\n

Ea chiar este un caz special. Un caz mai explicit este cea care se cheam\u0103 \u201cDeclara\u0163ie depre problemele p\u0103cii \u015fi ale r\u0103zboiului\u201d, o pies\u0103 foarte veche pe care am reluat-o, o poveste foarte clar\u0103, privit\u0103 din exterior \u015fi relatat\u0103. \u201cMetastaza\u201d e o problem\u0103 mai dificil\u0103, pentru ca e n\u0103scut\u0103 dintr-o realitate foarte trist\u0103 – o foarte bun\u0103 prieten\u0103, cu care am stat o vreme \u00eempreun\u0103, este bolnav\u0103 de foarte mult timp. Locuie\u015fte foarte departe \u015fi vorbim ore \u00een \u015fir despre cum eram, ce a \u00eensemnat acea perioad\u0103, ce am gre\u015fit, ce a fost sublim…, \u015fi toate acele amintiri se relateaz\u0103 la realit\u0103\u0163ile de atunci, restricitive. Mi-am dat seama c\u00e2t de mult seam\u0103n\u0103 anotimpurile omului \u015fi mi-am dat seama c\u0103 am putea translata acea poveste ast\u0103zi. A\u015fa se face c\u0103 piesa este o poveste despre celulele unui om la care eu \u0163in foarte mult, dar este vorba \u015fi despre celule unei societ\u0103\u0163i la care eu \u0163in foarte mult \u015fi care ea \u00eens\u0103\u015fi d\u0103 s\u0103 moar\u0103 de cancer. Sunt dou\u0103 lucruri complet distincte, pe care eu le pun una peste alta, le leg \u015fi devin un soi de conglomerat.<\/p>\n

Cine a f\u0103cut coperta albumului \u201eTainicul V\u00e2rtej\u201d ?<\/span><\/p>\n

Un prieten foarte bun de-al meu, grafician, care acum st\u0103 la Paris, \u00eel cheam\u0103 Decebal Scriba.<\/p>\n

C\u00e2t costa albumul Taincul V\u00e2rtej \u015fi c\u00e2te a\u0163i v\u00e2ndut ?<\/span><\/p>\n

Era un disc de vinyl. Nu \u015ftiu c\u00e2te s-au v\u00e2ndut, pentru c\u0103 \u00een \u201986, c\u00e2nd a ap\u0103rut, am plecat din Rom\u00e2nia \u015fi nu m-am mai \u00eentors p\u00e2n\u0103 \u00een \u201990. A fost cea mai lung\u0103 perioad\u0103 \u00een care am lipsit din \u0163ar\u0103. Mai \u00eent\u00e2i am fost \u00een America, apoi \u00een Germania. Dup\u0103 Revolu\u0163ie am venit f\u0103r\u0103 pauz\u0103 \u00eencoace. Sigur c\u0103 da, am \u015fi ast\u0103zi o re\u015fedin\u0163\u0103 \u00een Germania, dar eu m\u0103 consider un european care tr\u0103ie\u015fte \u00een trei locuri, pentru c\u0103 mai am, la Bucure\u015fti \u015fi la Satu-Mare, c\u00e2te un cap\u0103t de pod. Slav\u0103 Domnului, cel pu\u0163in \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 lucrurile s-au realizat a\u015fa cum le visam atunci c\u00e2nd, copil fiind, mi se p\u0103rea nefiresc c\u0103 nu pot trece peste grani\u0163a care era la opt kilometri de Satu-Mare.
\n\u00cenapoi la \u00eentrebare: a fost scos un tiraj mic, unele au fost retrase. Mi s-a spus c\u0103 mai t\u00e2rziu cineva a luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 mai scoat\u0103 un tiraj, doar pentru provincie, nu \u00een Bucure\u015fti, unde au fost retrase la sf\u00e2r\u015fitul anului \u201886. S-au v\u00e2ndut suficiente, dar discul nu a avut tirajul pl\u0103nuit. Costa 26 de lei. A\u015fa costau toate. Era un pre\u0163 standard al EP-urilor, c\u00e2t o sticl\u0103 de vodc\u0103.<\/p>\n

\"img_8155\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

Cum se \u00eempac\u0103 muzica electronic\u0103 cu folkul ?<\/span><\/p>\n

Foarte bine, foarte, foarte bine. Mie mi se pare c\u0103 a\u015fa trebuie f\u0103cute lucrurile, eu a\u015fa le vad. \u00centr-adevar, de obicei cei care fac \u201emuzic\u0103 electronic\u0103\u201d nu se \u00eempac\u0103 bine cu folk-ul, e o triste\u0163e. Dar \u00eentr-un fel au dreptate. Daca a\u015f fi un om t\u00e2n\u0103r, f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i, un proasp\u0103t ascult\u0103tor de 15-16 ani, \u015fi a\u015f auzi ce se c\u00e2nt\u0103 \u00een folk-ul zilei de ast\u0103zi nu a\u015f vrea s\u0103 am treab\u0103 cu el.<\/p>\n

Era folkul altfel \u00een anii \u201980?<\/span><\/p>\n

Cel de atunci era mai bine, dar cel adev\u0103rat a fost cel al anilor \u201870. Avea alt\u0103 miz\u0103. Treptat folk-ul a vrut s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 \u015fi cei care intrau \u00een folk au avut parte de o situa\u0163ie nefericit\u0103. Cu excep\u0163ia c\u00e2torva enclave (Club A a fost una din ele) singurele locuri unde puteai s\u0103 c\u00e2n\u0163i erau cele c\u00e2teva cenacluri controlate \u015fi aservite puterii. Cei mai mul\u0163i s-au adaptat situa\u0163iei, au f\u0103cut piese ce r\u0103spundeau imperativelor celor ce controlau sistemul, mesajele pieselor s-au diluat, apoi au disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi asta \u00een timp ce particip\u0103rile \u00een concertele cenaclurilor se pl\u0103teau cu sume din ce \u00een ce mai mari. Ecoul acestei diversiuni controlate, \u00een care au fost prin\u015fi, uneori f\u0103r\u0103 voia lor, cei mai mul\u0163i dintre folk-i\u015ftii de atunci, r\u0103sun\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u2013 e r\u0103zbunarea fostului sistem sau poate este blestemul acestui public, condamnat la un etern facil prost-gust. Folk-ul s-a comercializat \u015fi a distrus \u2013 precum Cronos, cel care-\u015fi m\u00e2nca toate progeniturile dup\u0103 na\u015ftere – enorm de mul\u0163i oameni care puteau s\u0103 fac\u0103 muzic\u0103 \u015fi poezie cu talent. \u00cen cenacluri intrai doar dac\u0103 erai \u00een stare s\u0103 ridici masele \u00een picioare – ori nu acesta este sensul acestei muzici. Nu trebuie s\u0103 ridici masele \u015fi s\u0103 le faci s\u0103 aplaude ritmic, \u00eentr-o prosteal\u0103 \u015fi o lips\u0103 a orizontului cultural. De\u015fi epoca a trecut, din p\u0103cate chestiunea se perpetueaz\u0103. Oamenilor tineri asta le-a r\u0103mas \u00een cap: c\u0103 pentru a r\u0103zbi trebuie s\u0103 fac\u0103 un soi de muzic\u0103 u\u015foar\u0103, poate un pic mai breaz\u0103 – pentru c\u0103 versurile sunt un pic mai r\u0103s\u0103rite. Mesajul, importan\u0163a social\u0103 a acelei\/acestei arte a disp\u0103rut aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. A r\u0103mas \u00eens\u0103 entertaining-ul \u2013 distrug\u0103tor de bun !<\/p>\n

Ce este acela folk psihedelic ?<\/span><\/p>\n

Nu \u015ftiu exact, b\u0103nuiesc doar… Denomina\u0163ia diverselor domenii este \u015fi r\u0103m\u00e2ne o problema. Nu trece ziua s\u0103 nu apar\u0103 \u00eenc\u0103 o chestie nou\u0103, care s\u0103 se nasc\u0103 din \u00eembinarea altor dou\u0103, sau trei, sau patru vechi. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd apare \u00eenc\u0103 o idee complet revolu\u0163ionar\u0103, care nu a fost, nu s-a n\u0103scut. Mereu o sa fim confrunta\u0163i cu problema denumirii \u015fi cu \u00eentrebarea: \u201ccum \u00eei zicem \/ cum \u00eei zice domne\u2019 chestiei \u0103steia ?\u201d.
\nLa \u00eentrebarea de adineaori pot s\u0103 r\u0103spund doar at\u00e2t: nici numele de \u201cfolk\u201d nu mi-a fost simpatic, pentru c\u0103 el a fost \u00eemprumutat – dintr-o cultur\u0103 pe care o apreciam \u015fi o apreciez foarte mult, dar nu despre asta e vorba.
\nCum \u00een\u0163elegeam eu lucrurile: de la \u00eenceput am \u00eencercat s\u0103 conectez elemente arhaice cu straturi novatoare, unele chiar tehnice. \u00cencercam s\u0103 deosebesc straturi subterane \u015fi underground care existau \u00een cultura noastr\u0103 – slav\u0103 Domnului, existau pentru c\u0103 avem o cultur\u0103 milenar\u0103.
\n\u00cencercam s\u0103 combin poezia cu muzica. A\u015fa se face c\u0103, totu\u015fi, c\u00e2ndva am vrut s\u0103 sparg \u201efrumuse\u0163ea\u201d \u015fi am zis: vreau s\u0103 fac ceva care se va chema Melopoia. Mi se p\u0103rea c\u0103 e un nume mai potrivit, c\u0103 are vechime, te duce cu g\u00e2ndul c\u0103tre antichitatea greac\u0103. Mi se pare c\u0103 ceea ce s-a nascut \u00een lumea greac\u0103 clasica, mai ales conceptele descrise de Platon, sunt foarte importante \u015fi \u00een ziua de azi. Citeam (pseudo-) Plutarch \u015fi mi-am dat seama c\u0103 dac\u0103 era s\u0103 m\u0103 conectez cu ceva, a\u015f face-o mai degrab\u0103 cu lumea antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti, a melopoiei dec\u00e2t cu formula asta, hai s\u0103 zicem a\u015fa, mult prea lipsit\u0103 de istorie, care era cea a folk-ului american. Repet, \u00eemi place enorm folk-music-ul american, pentru mine r\u0103m\u00e2ne calea pe care m-am apropiat de poezia c\u00e2ntat\u0103. E absolut ok, dar e altceva.
\nC\u00e2t prive\u015fte termenul psihedelic: el provine tot din greaca veche \u015fi e combina\u0163ia dintre \u03c8\u03c5\u03c7\u03ae (psyche) care \u00eenseamn\u0103 \u201esuflet\u201d \u015fi \u03b4\u03ae\u03bb\u03bf\u03c2 (delos) care \u00eenseamn\u0103 “manifest”.
\nO experien\u0163\u0103 psihedelic\u0103 este caracterizat\u0103 de perceperea unor aspecte, necunoscute anterior, ale propriei min\u0163i, sau de st\u0103ri de crea\u0163ie exuberant\u0103 ie\u015fite din perceperea unei eliber\u0103ri din lan\u0163urile obi\u015fnuin\u0163ei.
\nSt\u0103rile psihedelice sunt o serie de experien\u0163e ce nasc din deprivare senzorial\u0103, precum \u015fi din consumul substan\u0163elor psihedelice. Aceste experien\u0163e includ halucina\u0163ii, modific\u0103ri de percep\u0163ie, synesthezie, st\u0103ri mistice, \u015f.a.m.d.
\nDe aici, din combinarea termenilor, s-a n\u0103scut sintagma \u201efolk psihedelic\u201d \u2013 cred c\u0103 se refer\u0103 la o muzic\u0103 (\u015fi o poezie) ce inducea st\u0103ri simili-psihedelice ascult\u0103torilor \u2013 mai ales \u00een perioada hippie. Mi\u015fcarea hippie a fost o revolu\u0163ie socio-cultural\u0103 care a adus cu ea \u015fi aceast\u0103 formul\u0103 \u201eturistic\u0103\u201d a psihedelismului, influen\u0163at desigur \u015fi de droguri \u015fi de pornirile extrem de revolu\u0163ionare ale tinerilor de atunci.
\nTimothy Leary, care a fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 responsabil de popularizarea termenului “psihedelic”, a fost un binecunoscut sus\u0163in\u0103tor al utiliz\u0103rii drogurilor halucinogene. Despre el este vorba \u00een piesa mea \u201eCel ce (se) controleaz\u0103 celui ce (se) abandoneaz\u0103\u201d.<\/p>\n

\"img_8142\"<\/a><\/p>\n

photos by Camil Dumitrescu<\/a><\/strong><\/p>\n

Care este setup-ul acum ?<\/span><\/p>\n

Acum e cu totul \u015fi cu totul altceva. Folosim foarte des, aproape \u00een mod cursiv computere cu softuri, eu lucrez foarte adesea cu Ableton Live \u015fi Max\/MSP, Pure Data sau Peak, \u015fi Lucian Stan cu Traktor \u015fi \u00eenc\u0103 c\u00e2teva, iar Tom Br\u00e2ndu\u015f cu Resolume, inclusiv cu Live, plus c\u00e2teva piese de hardware. Eu am adaptoare midi (device-uri f\u0103cute de Korg) \u2013 cu ele pot controla cu o mic\u0103 tastatur\u0103 care are \u015fi triggere pe claviatur\u0103 diferite elemente ale performance-ului. \u015ei mai am \u015fi un soi de mixer midi de la Behringer. Ca s\u0103 controlez sunetele lucrez cu tot felul de extensii midi ale sistemului. Lucian mai are un Korg Kaoss Pad \u015fi un Sampler Akai pe care \u00eel folose\u015fte \u00een timp real. Samplerele mele pleac\u0103 tot din computer, dar el e mai rapid \u015fi mai obi\u015fnuit cu formula asta – e \u015fi o chestie legat\u0103 de felul cum lucrezi. Deci avem un setup destul de clasic.<\/p>\n

Cum \u00ee\u015fi face chitara loc, \u00een acest setup?<\/span><\/p>\n

Trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la substraturile arhaice – combina\u0163ia natural-artificial\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103 enorm \u00een spectacol \u015fi nu o s\u0103 renun\u0163 niciodat\u0103 la aceast\u0103 formul\u0103. De fapt noi, fiin\u0163ele umane, suntem un amestec extraordinar de substraturi foarte bazale, foarte ad\u00e2nci \u2013 sem\u0103n\u0103m mult cu oamenii primitivi: avem sentimente simple, ne este team\u0103, ne speriem, facem dragoste, suntem m\u00e2na\u0163i de impulsuri sexuale, m\u00e2nc\u0103m \u015fi bem… Peste aceste straturi se adaug\u0103 mereu \u015fi mereu noi pelicule de spiritualitate, de inova\u0163ie, de creativitate. Arta \u201e\u00eenalt\u0103\u201d ne-a dat-o Dumnezeu (sau a\u015fa s-a f\u0103cut s\u0103 fie) s\u0103 se dezvolte odat\u0103 cu spiritul. For\u0163a spiritului \u015fi \u015ftiin\u0163a noastr\u0103 a dus la toate tehnologiile zilei de azi. Controler-ele cu care lucrez, fie ele \u201enaturale\u201d precum la chitar\u0103 sau \u201eartificiale\u201d mie \u00eemi sunt egal de importante, de\u015fi aparent sunt la mare distan\u0163\u0103 \u00eentre ele, de fapt, dupa mintea mea ele stau pe acela\u015fi palier, eu le v\u0103d fiind foarte aproape. A\u015fa c\u0103, dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 exprim \u00eentreg, \u201erotund\u201d, m\u0103 exprim cu toate, sunt mijloace pe care nu vreau s\u0103 le ignor sau s\u0103 le p\u0103r\u0103sesc. Nu v\u0103d nicio deosebire \u00eentre dr\u00e2mb\u0103 \u015fi sintetizatoare.<\/p>\n

La c\u00e2te instrumente c\u00e2nta\u0163i ?<\/span><\/p>\n

Unele sunt pseudo-instrumente – kazoo nu po\u0163i s\u0103 spui ca e un instrument… Sunt multe… La un moment dat am jucat \u00eentr-un spectacol cu Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u0163\u0103, cu Rodica Negrea, cu Hora\u0163iu M\u0103l\u0103iele, cu Papil Panduru la Teatrul \u0162\u0103nd\u0103ric\u0103. Era prin 1979, spectacolul se numea “Tyl Eulenspiegel” \u00een regia lui C\u0103t\u0103lina Buzoianu. Era un spectacol complex, eu \u00eensumi manevram o marionet\u0103 ce-mi sem\u0103na, iar \u00eentr-un col\u0163 erau vreo 30-40 de instrumente, printre care: fluiere, clarinet, shanai, chit\u0103ri, cobze, mandoline, keyboard-uri, o celest\u0103 (un soi de glockenspiel cu claviatur\u0103), un trombon primitiv, f\u0103r\u0103 culisant\u0103 (de fapt o tromb\u0103), dr\u00e2mbe, suflaiuri, fluiera\u015fe, percu\u0163ii diverse, o melodica-clavietta (acordeon de gur\u0103), un cimpoi \u015fi te miri ce alte instrumente \u015fi aparate; cam multe… Folosesc totu\u015fi pu\u0163ine instrumente cu adev\u0103rat, adic\u0103 chiar s\u0103 c\u00e2nt la ele cursiv pe \u00eentreg parcursul unui performance. Pe cele mai multe le folosesc ca s\u0103 dau pu\u0163in\u0103 culoare. Pentru mine e foarte important, e ca \u015fi cum ai picta \u015fi \u00ee\u0163i trebuie un pic de galben doar pentru un mic accent. Nu po\u0163i spune ca ai pictat cu galben. \u00cel folose\u015fti, ai dat doar o tu\u015f\u0103. \u00cens\u0103 e important s\u0103 po\u0163i s\u0103-l ai \u015fi s\u0103-l folose\u015fti. Nu po\u0163i spune c\u0103 nu te intereseaz\u0103 galbenul, ar fi absurd…<\/p>\n

Este culoarea data de analog?<\/span><\/p>\n

Nu a\u015f spune asta. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, muzica electronic\u0103 este o extensie a analogului, pleac\u0103 mai departe, dar nu e altceva, doar urechile \u00eenc\u0103 neobi\u015fnuite pot afirma ca e altceva. Pentru mine deosebirea nici nu mai exist\u0103, eu le simt foarte cursive; trecerea e dintr-una-n alta. Trecerea dinspre analog spre digital eu o v\u0103d analog.<\/p>\n

Cum a\u0163i ajuns s\u0103 lucra\u0163i cu DJ Vasile ?<\/span><\/p>\n

Acum cinci ani Lucian mi-a spus \u201chai s\u0103 facem ceva \u00eempreun\u0103\u201d. \u015ei am c\u00e2ntat \u00een proiectul lui, \u00een Shukar Collective, ca gueststar.
\nProiectul era \u00een mare vog\u0103. Am f\u0103cut mai multe concerte \u015fi turnee, ne-am \u00een\u0163eles foarte bine, am participat la festivaluri fel \u015fi fel, dar la un moment dat proiectul s-a autodizolvat \u015fi am ajuns din nou la \u201chai s\u0103 facem altceva \u00eempreun\u0103\u201d.<\/p>\n

Care este aportul s\u0103u ?<\/span><\/p>\n

Este uria\u015f. E un muzician foarte talentat, are foarte multe idei \u015fi foarte mult\u0103 \u00een\u0163elegere pentru tipuri extrem de diferite de muzic\u0103. \u00cen teorie, ceea ce propuneam ar fi trebuit s\u0103-l sperie pe un om care lucreaz\u0103 principial \u00een zona pulsa\u0163iilor ritmice \u015fi a beat-urilor, dar el a \u00een\u0163eles foarte bine ca ne trebuie momente \u00een care sursele nu trebuie s\u0103 se \u00eencalece prea tare, c\u0103 avem nevoie uneori de lini\u015fte, \u00een orice caz de dinamic\u0103. De fapt, e un mare muzician el, precum \u015fi Tom Br\u00e2ndu\u015f, care, printre altele este \u015fi profesor la Conservator. E antrenat \u015fi studiat la Cons \u015fi acum e cadru didactic.<\/p>\n

Ce a f\u0103cut \u00een concertul de la Control ?<\/span><\/p>\n

Am construit \u00eempreun\u0103 versiuni ale unor piese mai vechi, care acum nu mai sunt deloc la fel. \u201eAnna e Manolo\u201d a devenit o pies\u0103 complet nou\u0103, \u00een care pattern-urile \u015fi liniile sale melodice se amestecau cu ale mele. Le-am f\u0103cut \u00eempreun\u0103, vreo cinci, dintr-un total de 16.<\/p>\n

Visualurile au fost realizate tot dup\u0103 dorin\u0163a dumneavoastr\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Nici ele nu sunt exclusiv dorin\u0163a mea. Poate pu\u0163in dorin\u0163a dar nu voin\u0163a… Am vorbit cu Tom, am t\u0103iat \u00eempreun\u0103 ni\u015fte sample-uri vizuale care \u00eemi trebuiau \u00eentr-adev\u0103r mie, dar \u015fi el a venit cu ale lui. Eu un proces foarte natural de \u00eembinare \u015fi \u00eembucare a acelor p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

C\u00e2t de importante sunt visualurile \u015fi cum schimb\u0103 ele sonzorial percep\u0163ia publicului asupra muzicii ?<\/span><\/p>\n

Cred c\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi – pentru c\u0103 \u00een mod normal vedem foarte mult – ochiul spectatorului \u00eenghite mult\u0103 muzic\u0103, ascult\u0103… Prin vizual vine \u015fi foarte mult din energia muzicii care se ascult\u0103. F\u0103r\u0103 ele, eu cred c\u0103 ast\u0103zi e greu s\u0103 comunici coerent cu publicul.<\/p>\n

Ce visualuri v\u0103 trebuiau neap\u0103rat ?<\/span><\/p>\n

Aveam nevoie de relat\u0103ri la o istorie a vizualului, a cinematogrfului. A\u015fa se face c\u0103, printre alte sample-uri erau de v\u0103zut \u015fi mici fragmente din Tarkovski, din Fra\u0163ii Lumiere, de la punctul 0 al cinematografiei, c\u00e2teva momente din filme de Greenaway \u015fi c\u00e2teva elemente din Antonioni. Aveam nevoie de ele pentru c\u0103 \u00eencercam s\u0103 le conectez cu subiectele pove\u015ftilor pe care le povesteam. Tot spectacolul era de fapt o mare poveste care fusese \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 pe fragmente.<\/p>\n

Care este rezumatul pove\u015ftii ?<\/span><\/p>\n

Este vorba despre o ocazie rar\u0103. Asta e tot. Asta poate fi \u015fi \u00eent\u00e2lnirea spontan\u0103 cu un concert, \u015fi \u00eent\u00e2lnirea cu un personaj. \u00cent\u00e2lniri (ocazii rare), cum e cea a Annei cu Manolo sau cu unul precum cel despre care e vorba \u00een piesa \u201eMetastaz\u0103\u201d. Visualul \u00eens\u0103 este foarte important, iar mie \u00eemi este foarte necesar. Ca reper istoric trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc ca am lucrat demult cu un grafician grozav, lucrez cu el \u015fi \u00een prezent, \u00eel cheam\u0103 Anton Petra\u015fincu; e cel care a f\u0103cut coperta discului \u201eP\u0103dure de voie bun\u0103\u201d. \u00cen anii \u201970 concepusem c\u00e2teva spectacole multimediale, cu proiec\u0163ii. E greu s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama c\u00e2t de complicat era atunci. Am jucat prima dat\u0103 spectacolul la Timi\u015foara, \u00eentr-un concert foarte frumos. Eu c\u00e2ntam la voce, la chitar\u0103, dr\u00e2mb\u0103 \u015fi la cobz\u0103, iar \u00een spatele meu se proiectau \u201edesemne\u201d grozave, trase \u00een tu\u015f \u015fi puse pe perete cu un epidiascop. Era impresionant, era emo\u0163ionant. Acum, lumea e plin\u0103 de proiectoare care bat din toate p\u0103r\u0163ile.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 performance ?<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 mine este o re-prezenta\u0163ie \u00een care \u00eencerci s\u0103 joci roluri. Cel mai normal c\u00e2nt\u0103re\u0163, v\u0103 dau un exemplu, Leonard Cohen, are \u015fi el un rol. El joaca rolul lui Leonard Cohen. Mai important \u00eens\u0103 este s\u0103 mai adaugi roluri, s\u0103 devin\u0103 teatrale. Fiecare ne jucam pe noi \u00een\u015fine, dar mie \u00eemi place s\u0103 adaug touch-ul dramatic, teatral, prezen\u0163ei. Din acel moment nu mai putem vorbi despre o livrare de c\u00e2ntece, ci despre un performance.<\/p>\n

Ave\u0163i foarte multe proiecte cu foarte mul\u0163i arti\u015fti. Lucra\u0163i singur mai greu ?<\/span><\/p>\n

\u00cen continuare pot face cele mai multe lucruri singur, dar este un challenge s\u0103 lucrezi cu oamenii. Adev\u0103rul este c\u0103 nu arareori \u00eemi place s\u0103 cobor \u00een public, ca s\u0103-i prind \u015fi pe ei \u00een urletele facerii, s\u0103 nu fie doar receptori. \u00cemi place foarte mult conceptul de interactivitate, de interac\u0163iune, \u00een care toat\u0103 lumea spune ceva, iar din asta se na\u015fte ceva inteligibil \u015fi frumos.<\/p>\n

Ave\u0163i un proiect pentru Rokolectiv ?<\/span><\/p>\n

Da, anul viitor o s\u0103-l fac cu mare pl\u0103cere. Controlez proiectul de unul singur, am dou\u0103 sau trei computere (care sunt legate \u00een re\u0163ea) pe care le controlez prin senzori. E un performance cu muzic\u0103, cu un light-show care tot cu mi\u015fc\u0103rile mele se controleaz\u0103. \u015ei toat\u0103 povestea este o poezie. Asta a\u015f vrea s\u0103 ar\u0103t la anul la Rokolectiv. Seam\u0103n\u0103 cu ce am ar\u0103tat la Club Control, numai c\u0103 proiectul este mult mai compact. Deja l-am prezentat \u00een Germania.<\/p>\n

Pregati\u0163i un nou album ?<\/span><\/p>\n

Da, pl\u0103nuiesc tot felul de lucruri (make-uri \u015fi re-make-uri), dar nu vreau s\u0103 vorbesc despre asta. Sunt destul de ame\u0163it de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi de c\u00e2t de complicat \u015fi de greu e lucrul cu casele de produc\u0163ie. Adev\u0103rul este c\u0103 se pare c\u0103 trebuie s\u0103 reeditez vynilul \u201eTainicul V\u00e2rtej\u201d. Dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine nu l-a\u015f reedita, a\u015f vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa, un soi de \u201efolklore\u201d, m\u0103 simt bine cu acest concept. Pe de alt\u0103 parte e adev\u0103rat c\u0103 dac\u0103 nu ie\u015fi \u00een lume \u015fi stai \u00eenchis nu mai \u015ftie nimeni de tine. La fel \u015fi cu \u201eTainicul V\u00e2rtej\u201d. Dac\u0103 cineva \u00eel caut\u0103 neap\u0103rat, d\u0103 de el, dar n-ar fi r\u0103u s\u0103 fie chiar la vedere, \u201ela v\u00e2nzare\u201d, pentru cei care vor s\u0103-l asculte acas\u0103. Cu toate c\u0103 mie \u00eemi place mult s\u0103 \u015ftiu c\u0103 e transmis din gur\u0103 \u00een gur\u0103 \u015fi a devenit folclor – obiect cultural transmis oral – ceea ce e un paradox pentru o muzic\u0103 – \u00eencerc s\u0103 \u00eendrept \u015fi aceast\u0103 lips\u0103 care nu e deloc de neb\u0103gat \u00een seam\u0103, pe de o parte. Pe de alt\u0103 parte, mai sunt \u015fi piesele din perioada folk pe care nu le \u015ftiu dec\u00e2t marii cunosc\u0103tori. Mai e un disc care se cheam\u0103 \u201eF\u00e2nt\u00e2na\u201d pe care nu l-am v\u0103zut pe net \u015fi nici nu-mi pare r\u0103u…<\/p>\n

Cum crea\u0163i, mai \u00eent\u00e2i versurile \u015fi apoi muzica sau invers ?<\/span><\/p>\n

Nu am o formul\u0103. Multe sunt create cu muzica \u00eenainte, altele cu textele \u00eenainte, nu pu\u0163ine \u00een timp ce le c\u00e2nt: \u00eemi ies a\u015fa cuvintele din gur\u0103, nu \u015ftiu cum. De obicei totul e destul de aproape, am o linie melodic\u0103 \u015fi destul de repede apare \u015fi a doua component\u0103, uneori foarte repede, uneori o reiau peste vremi \u015fi vreme…<\/p>\n

Ce \u015fti\u0163i de scena electronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ?<\/span><\/p>\n

Am fost la c\u00e2teva festivaluri Rokolectiv, dau ture prin cluburi, merg \u015fi la concerte. \u00cemi place s\u0103 \u015ftiu, \u00eemi place s\u0103 m\u0103 implic… Anul trecut chiar am f\u0103cut o treab\u0103 super tare \u00een fa\u0163\u0103 la Arhitectur\u0103, de Noaptea Alb\u0103 a Bucure\u015ftiului. Am chemat c\u00e2\u0163iva prieteni din lumea muzicii electronice \u015fi am alc\u0103tuit de o c\u00e2ntare, eu \u00eensumi am performat de unul singur, am avut un num\u0103r. A fost foarte frumos, a fost foarte bine.<\/p>\n

Crede\u0163i c\u0103 v-a\u0163i n\u0103scut prea devreme ?<\/span><\/p>\n

Asta e o iluzie, ar fi un orgoliu prea mare. M-am n\u0103scut exact c\u00e2nd trebuie. Prost este c\u0103 lumea nu e chiar at\u00e2t de simpl\u0103 (de fapt \u0103sta-i farmecul ei), nu te po\u0163i \u00een\u0163elege bine cu to\u0163i… chiar a\u015fa trebuie s\u0103 fie ! Cu cei cu care m\u0103 \u00een\u0163eleg comunic foarte bine. Nu m\u0103 pl\u00e2ng. M-am n\u0103scut la \u0163anc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

photos by Camil Dumitrescu Mai intai a fost albumul Tainicul Vartej care a deschis sinapse, apoi a venit concertul de la Control, din mai, care a starnit si mai mult curiozitatea. Raspunsurile lui Mircea Florian formeaza o imagine de ansamblu a muzicii electronice inainte de anii 90. Cum a influentat regimul creatia, ce era atunci […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1944","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-interviu"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1944","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1944"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1944\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3249,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1944\/revisions\/3249"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1944"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1944"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/freshgoodminimal.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1944"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}