Excuse Me Mister Officer…

Dupa Underworld, ne ducem si noi ca oamenii sa bem o bere de vineri noapte, la Martin. La pupitru, Pagal si Livio fac warm-up-ul pentru AudioFly. Nu ajungem la bar sa ne cumparam berea, ca apare Politia. Din nou. Si nu e after. E razie la Martin! Yuhuhu, ce-o sa mai scriem, ce-o sa ne mai distram!

Muzica se opreste, domnul politist urca la pupitru “Ca sa nu stam aici toata noaptea, cu buletin pe stanga, fara buletin pe dreapta” spune si se tine cu ambele maini de sapca. Nu apucam sa ne ducem in dreapta, ca ne iau in primire un om al legii in uniforma si doi in civil. “Aveti buletine?”, “N-avem”, “De ce n-aveti”, “Ca sa nu le pierdem”, “Veniti cu noi la sectie pentru identificare”, “Venim”. Si ne urca intr-un Aro clasic, cu gratii la geam si bancute imbracate in vinilin rupt si scorojit de atatia ani. Politistul lasa usa deschisa, dar usa nu sta si vine in viteza sa-i dea una in spate. Se dezechilibreaza putin, dar se redreseaza rapid si se pune sa ne pazeasca in timp ce noi privim cum se desfasoara, tot in usa, un adevarat sitcom cu clubberi si politisti.

Petrecaretii de langa masina refuza sa urce, stau acolo si fac glume, instaleaza panica, “Bai, i-a luat si pe aia de la Audiofly”. Numai unul urca in Aro si politistul spune “asa, acum sunteti doi, pardon, trei”. Afara se rade in hohote, apare o blonda, “Aici e coada de la identificare?”, politistul ii face semn cu mana sa urce in masina, “Nuu, eu nu urc fara cunostintele mele”, si pleaca. Ca sa nu piarda si restul de clubberi ii ia de geaca si-i impinge in masina, “haide domne urcati, ce e aici, dupa preferinte?”. In masina se continua seria de glume, “Frate de cand e masina asta, ahaha”, “Sa va mai ia si voua ma masini, ahaha”, “Taci ma ca te aude!” si ii da un cot, “Dar merge bine!”, “Am condus 300 de km pentru Audiofly si m-a luat politia”, “Sper sa nu bage pana ne-ntoarcem”. Ajungem repede la sectie, “Uite ce cladire frumoasa”, suntem ademeniti sa intram, de fapt seamana cu un mini mall. “Sper ca n-ati aruncat ceva in masina”, este politistul prevazator si se uita atent dupa noi, sub bancute.

Holul se umple de clubberi, doi se infig in Adevarul de seara si citesc interesati despre Underworld, altul isi face freza in geam, “Andrei, Costica, a venit prima sarja”, sunt colegii anuntati, “dar ce suntem carbuni?”, se revolta un clubber. Petrecaretii se impart in doua, cate o coada la un politist, asteapta grabiti sa-si dea datele de parca si-ar face cont pe yahoo. Dupa inregistrare suntem condusi intr-o sala …de clasa. Politistul sta la catedra cu mainile pe agenda deschisa, exact cum statea profa de istorie din liceu cu mainile pe catalog. Simti c-o sa te asculte, ca o sa te scoata la tabla. Exista si tabla. 13 clubberi stau pe scaune care au si masute, fac razmerita fix ca intr-o sala de clasa, se cearta cu profa, cu diriga…gen, vorbesc tare, gesticuleaza agitati, sunt tafnosi si agitati.

“Eu am venit sa va spun ca o sa dureze”, “Da’ de ce?”, “O sa dureze pana va identificam. Cei din club au prioritate”, “Dar eu am platit intrare la club. Nu puteti sa-mi dati o amenda si gata?”, “Dragii mei, va verific cand am timp”, “Va spun eu de ce faceti razie, ca sunt alegeri, ca pana acum nu v-a interesat”, “Te-am pus eu sa nu-ti iei actele? O sa asteptati aici si o sa luati si amenda!”, “Toti?”, “Toti!”, “Dar eu n-am zis nimic”, “Da ma, o sa aparem pe prima pagina a ziarelor”, “Stai jos”, “Vreau sa ma pis”, “Ma vorbeste frumos, si unde circuli prin sectie?”, “Dar vreau sa ma pis, pot?”, “O sa mergi, dar nu circuli pe aici asa”, “Haha, stam aici ca a ACB – asociatia clubberilor anonimi”, “Fata am baut o bere si m-au luat”, dintr-o camera alaturata, niste copii ai strazii incuiati cersesc atentie cu pumnii in usa. Ca sa mentina beatul.

Cativa clubberi identificati sunt “eliberati”. Pleaca cu chiuituri. Le ia locul alta “sarja”, printre care si o blonda,care rade isteric, “nu mi s-a mai intamplat”. In sala se vorbeste la mobil, “Bai, breaking news din Martin, s-a dat drumul la muzica”, politistul povesteste ceva de o evaziune fiscala, dar e fix ca la scoala, nu-l asculta nimeni. “Nu va suparati, cand ne controlati?”, intreaba blonda, “Dar nu va controlam domnisoara”, “Ahahaha” se aude in sala, “Este ziua mea”, “La multi ani!”, “La multi ani”, cativa clubberi incep sa cante, “Sunt Mihaela. Stiti, am 32 de ani si pana la varsta asta nu mi s-a mai intamplat sa ajung la Politie”, “Puteti spune ca este o aventura”, “Da, multumim ca ne piperati viata”, “Dar prietenele mele unde sunt?”, “Au ramas cu baietii”, “Dar eu de ce n-am ramas cu baietii?”. Si cand devenea mai interesant esti si tu “eliberat”, doar ti-ai sunat prietenii in miezul noptii, le-ai spus “Hei, te sun de la Politie”, ei ti-au zis “E na!”, si i-ai pus cu ochii carpiti de somn sa-ti caute in mail buletinele scanate pentru sonar, sa-ti dea cnp-ul. Ideea e ca, poti sa n-ai buletin; daca ai cnp-ul pe o hartiuta esti salvat. Si cum iesim plini de speranta din sectie impreuna cu alti doi petrecareti, dam nas in nas probabil cu seful cel mare care tipa sa ne intoarcem din drum sa dam amprente si sa facem poze. DE CE? O arzi pe blat, te faci ca te-ntorci, dar de fapt o iei tiptil spre casa, pana la colt, unde bagi si tu o sarja si fugi tata sa dormi.

published in FHM

Posted in cum a fost? on November 11th, 2008 by fresh good minimal | 21 Comments