Alex Under, Imek si tavanul

Sambata noaptea, imediat dupa miezul notii, in fata la Martin un pokemon se pozeaza la zid in lumina reflectoarelor, adica a taxiului si a puhoiului de masini din care iese lume, lume; multa lume la Martin. A venit toamna, a inceput sezonul. Noul tavan este in primul rand “antiglam”, dupa care e “tare”, “super bine”, “face tot”. “Bine ca am scapat de disco-ball-ul ala”, “cat costa instalatia asta? Vreau la mine-n dormitor”, “m-am gandit toata noaptea cate poti sa faci cu tavanul asta”, “tavanul asta…cate patratele are?”, “bai cred ca….” si numara, “pe latime aproximativ 30…”, si numara, “pe lungime 70”, peste 2000 de patratele in…”, si calculeaza, “toate foarte multe culori”. Fara a pune la socoteala si ecranul din spatele DJ-ului. Deci, cum sta treaba cu tavanul la Martin? E minimal disco total.

Pupitrul pare mai sus, te atinge la suflet, remember the old good vibe, spatiul din spatele DJului mai mic, drept urmare si mai putina lume, dar sunt toti mai fericiti, caci se vad mai bine. Ai lumina sa scrii. Iata emo veseli. Muzica e foarte buna. Pune Imek minimale, se danseaza, se tipa, nu se danseaza, se fluiera, maini in aer sunt mereu. Woaa, ce vibe! Un party people iti spune la ureche ca muzica este “cocalareala”. Tie iti place. Iti place cocalareala. Este foarte dansanta. Ba chiar piesa asta e un minimal techno care te face sa razi, uite-te la tine, uite-te la ceilalti, se infrupta din fiecare riff ca din roadele toamnei.

Party people a plecat. Asta inseamna ca e din ce in ce mai bine. Vine si de-dans la tine, e o piesa pentru el: “parca zice ta na, de dans, tana, de dans”, si-ti place sa crezi ca e asa, ca sa va radeti si mai mult. Se pune techno, toti danseaza fericiti cu pumnul in aer, luminile o iau razna, se tipa, nu stii, e muzica, e lumea, toate sunt una. Le-a pus stapanire pe creier, toti dau din picioare, ca-ti vine sa-i intrebi, incotro? Muzica din categoria minimal tune oricand. Lume buna si da, si niste pokemoni care desfac borcane dansand, cu capul pe spate. Daca acum e asa, Alex Under oare ce-o sa faca?

Toata lumea e pe ring, la toaleta la Martin nu este coada. De sus, tavanul este “coplesitor”, “atat de aproape”, “ai o viziune completa asupra problemei”, “o sa cada balconul?”, se aude techno melodic care te scote din minti. A intrat Alex Under. Mixeaza relaxat, cu tigarea in gura, in timp ce altii isi pun problema daca ii tine balconul. Cu greu gasesti loc langa balustrada, pentru panorama, asa ca te duci fix in fata, fix in mijloc, exact cand arunca cu niste techno cu voci din cocotier. Pe asta nu prea iti vine sa dansezi, te simti ca o maimuta. Putin mai tarziu se chiuie, se aplauda si se fluiera, te simti asa scurt, ca la nunta. O fata sta plictisita pe o canapea, un baiat seamana cu Alex Under. DJ-ul este dur. Foarte dur. Atat de dur. Te duci acasa. Sa tot fie Martin in octombrie.

Posted in cum a fost? on October 2nd, 2008 by fresh good minimal | 10 Comments