“Pop Ambient 2009 takes the listener into the spheres of electronic music, way off usual club music and minimal experiments. For “Pop Ambient 2009” a number of astonishing musicians gathered and unfolded all their talent, in order to create elaborate electronic music of such high quality, you rarely manage to find among the numerous releases that show up in the record stores every single week. “Curator” and Kompakt Co-founder Wolfgang Voigt again managed to bring special people together for some dense composition which turns out into a 60 minute pleasure for the ears, even for the more advanced and sophisticated listener.” Berlinista
01 Klimek – True Enemies & False Friends (Yesteryears Suite)
02 Sylvain Chauveau – Nuage III
03 Mint – Hindemith
04 Popnoname – Nightliner
05 Sylvain Chauveau – Fly Like A Horse
06 Jürgen Paape – Ausklang (Burger/Voigt Mix)
07 Marsen Jules – It’s Only Castles Burning
08 Tim Hecker – Shosts In Silver
09 Andrew Thomas – A Dream Of A Spider
10 Burger/Voigt – Frieden
11 The Fun Years – I Am Speaking Through Barbara
12 Klimek And Husak – The Godfather (For William Basinski & Snoop Dog)
Doua albume vechi, la fel de actuale si acum, cel mai pumping minimal religios ever (daca nu unicul), bun de ascultat duminica dimineata, atunci cand afterul e biserica ta. Am vrut initial sa-l postez sambata seara, dar mai bine lunea, sa aveti o saptamana sa va pocaiti toti. Predicator este cel mai ciudat producator ever, Atom Heart aka oricare dintre cele 65 de aliaseuri ale sale din print screenul wikipedia de mai jos. Pe masura ce asculti piesele, simti cum ti se formeaza deasupra capului un mare semn de intrebare, care-si gaseste raspunsul in titlul albumului, Nobody Knows. Ritmuri complexe, elemente de soul, artistul experimenteaza si trece linia glitchului cu gospel, care se juxtapune cu minimal, idm, tobe de techno si sampeluri distorsionate. Te arunca într-un tărâm de coduri, stiluri, adevăruri, falsitati, imitatii sau simulari ale realităţii si nu prea mai stii ce este real. Se simte o doza de ironie, dar se simte si mai tare, funkul. Trackurile chiar sunt denumite precum piesele gospel – Oh, Precious Lord (I’m Thankful), iar sampleurile de gospel chiar sunt un cor adevarat, inaltator de spirit si dansant. Oricat de ironic ar fi insa, tot ce ramane intr-un final este muzica. Se lipeste de timpan, o auzi si o simti cum pulseaza in piept, chiar si cand n-o asculti. Ritm creativ care te afecteaza intr-un mod neasteptat. Vei vrea sa dansezi, sa bati din palme si sa celebrezi, macar aceste albume cu caracter.
click more pentru a asculta, pe imagini prajite de mironghiu
“The shadowy Pom Pom have been beavering away in obscurity since 2001, releasing untitled tracks in text-free, “none-blacker” vinyl-only editions, no information available. In a culture currently collapsing from promotion-overload, this information-void is particularly appealing. And Pom Pom’s clunky brand of techno only adds to the charm—brazenly hand-crafted, functional, but with little interest in fads or genre conventions, this is weird stuff. It sounds like the product of Berghain mated with Profan: dark, reverb-dunked rhythms lost in pools of tape hiss, divergent patterns causing further confusion, crudely sampled patches of static. Pom Pom is Marcel Dettmann meets Marcel Marceau; punishing, but with tongue-in-cheek and a playful glint in its eye. If T. Raumschmiere is techno’s punk-rock, then Pom Pom is its No Wave.” RA review
Atmosfera de sarbatori, muzica pe care sa o asculti cu bunicii. O eruptie de hedonism caracterizata de creativitate galopanta si viata de noapte pulsanta. Acesta este Berlinul anilor ’20, anul in care swingul si-a luat zborul.
Posted in download on December 29th, 2008 by fresh good minimal |
1 Comments
Rezumat. Dupa care intram in vacanta, pana dupa 7 ianuarie, caci asa se spune, nici un muncitor nu mai lucreaza intre Craciun si Sf. Ion. Vom mai posta sporadic, adica minimal, in functie dispozitie, de pofta de scris sau de muzica buna. Iata cele mai proaspespete si cele mai bune albume de mnml din 2008, in ordinea aparitiei.
Sascha Funke – Mango / Bpitch Control / 9 februarie 2008
La patru ani de cand primul album al lui Sasha Funke, “Bravo”, arata pasiunea acestuia pentru synthuri visatoare si melodii nostalgice, artistul scoate cel mai important release al labelului nemtesc Bpritch Control din 2008. “Mango” este deep minimal cu o feliuta de pop precum lamaia in ceai, taiata de aceasta data de colegii artistului de la aceeasi casa de discuri: Paul Kalkbrenner, Zander TV si chitaristul trupei MIA –Tim Tim, care canta toti la microfon. Aflat la jumatatea drumului intre muzica de club si cea de ascultat acasa, albumul este o calatorie epica intr-o zi de iarna cu soare, care te spala cu melancolie, iti face vasele de sange sa se dilate si ochii sa ti se umezeasca. Prima piesa pare a fi inceputul perfect pentru orice album. Se continua lenes pe alocuri, sustinut de pian, bogat in riffuri metalice si tensionant, datator de ambianta gotica sustinuta de bass care te loveste si te copleseste. Sunet curat si bine produs, partial hipnotic, partial trippant, cu o nuanta de duiosie.
Minilogue – Animals / Cocoon Recordings / 23 aprilie 2008
O beatitudine tehnologica, albumul de debut pentru Cocoon al suedezilor Minilogue reprezinta istoria revizuita a houseului si a technoului prin prizma minimalului. De altfel, artistii imbina cu ingeniozitate techno, deep house, minimalism, acid si down-tempo si creaza un colaj unde calaresti ritmul la propriu. Piesele se intrepatrund una pe alta, mai mult decat sunt mixate, ceea ce te face sa asculti albumul mai degraba ca un trip complet decat ca piese individuale. Artistii tin cu strictete de un template ritmic liniar, caracterizat de bleep-uri analog care pana la sfarsit devin emblema sonora. Albumul este glorios, precum o lupta intre minimaluti, in care castiga cel mai isteric.
Anja Schneider – Beyond the Valley / Mobilee / mai 2008
“Beyond The Valley este locul unde parintii tai ti-au spus, cand erai copil, sa nu te duci la joaca. Este periculos şi anarhic. Toate creaturile care au fost gonite din sat s-au ascuns aici”, explica numele albumului sau, sefa labelului Mobilee, Anja. Intr-adevar muzica este neagra ca smoala, un negru remarcabil, care defineste radacinile artistei in tech house. Tema care caracterizeaza soundul este probabil “jungla”, pentru ca fiecare piesa este impachetata in bongo, tobe exotice si efecte ciudate de adverse din paduri tropicale. Iti place in jungla. Desi unele melodii par prea lungi si tind sa plictiseasca, ele sunt foarte bune ca unelte pentru DJ, foarte ofertante cand vine vorba de a fi mixate. Sunetele care la inceputul pieselor ti se par a fi indecise incotro, se dovedesc a fi de fapt, in final, un plan bine pus la punct, construit cu atentie, pentru dansatori.
Precum toate lucrarile sale, al 5-lea album al suedezului Anders Ilar te duce intr-un spatiu rece, in care cerul este ori inourat ori invadat de soare. Faci o excursie sublima, singur, pentru ca totul pare foarte intim, intr-o ambianta calda, printre texturi si layere care au facut infuzie cu emotie. Artistul este un expert cand vine vorba de a da o tenta de IDM minimalului. Romantismul electronic isi spune cuvantul.
gmail
com
