M-am obisnuit cu imaginea asta de Kristal gol. De cate ori ma duc eu acolo, rar, recunosc, e gol. Aud ca nu e asa tot timpul, alegerile mele (sau ale lor) au ceva gresit. De cate ori ma intereseaza ceva din line-up-ul Kristal ma trezesc singur cu prietena mea pe ring. A inceput sa ne placa, e loc, e aer, se aude bine, atmosfera facem noi, e ok. Da ma gandeam la domnii astia, de mult printre dj-ii mei preferati, ca au ceva ghinion legat de Bucuresti si imi pare rau sa creada ca pana la urma faza asta cu Romania e vrajeala. Pai ei au fost de 2 ori si a fost gol. Acum doi ani la Preoteasa, adusi de ea, si unde, nu credeam sa ajung vreodata sa zic asta dar a fost parca mai multa lume ca acum, au facut o petrecere memorabila pentru o mana de dansatori entuziasti. Acum la fel, deja vu total, deci ne-am adaptat imediat.
In primul rand un disclaimer. Textul acesta este scris cu ceva timp in urma. Initial am evitat sa-l public din cauza sensibilitatii subiectului (“minimalismul incotro”), care ar putea zgandari urechile fine si usor de plictisit ale publicului din Romania suprasaturat de insusi cuvantul in sine, dar si pentru ca as fi dorit sa evit o pozitie pe care nu mi-o asum, ce ar putea fi interpretata ca fiind atot-stiutoare sau superioara. Cu aceste randuri nu am vrut decat sa subliniez niste evidente asupra carora observ ca nu s-a insistat, desi s-a insistat foarte mult asupra altor amanunte secundare cum ar fi efectele caderii in dizgratie a minimalul si criza din scena de club. Astazi am regasit textul intr-un fisier uitat, cu numele generic sugerat de good old Microsoft Windows (which i love) oricarui autor neinspirat.
” Astazi ma fura peisajul… Din prompt-uri de Unix care asteapta de la mine o reactie “minimala” in linie de comanda, ma trezesc gandindu-ma la tot felul de lucruri probabil usor irelevante pentru amatorul de muzici electronice neimplicat, dar esentiale pentru echilibrul meu interior de die hard techno-head.
Ce s-a intamplat cu techno-ul minimalist de este in prezent atat de hulit? De ce i se spune majoritatii techno-ului “minimal”, chiar si atunci cand nu este catusi de putin minimalist? De ce a putut fi senzational in perioada lui de glorie si cum de a sfarsit in derizoriu? Cu ce ar fi house-ul cu pretentii minimaliste al momentului mai presus decat “7clickareala” ieftina din ultimul an de dominatie minimal-techno? De ce se refugiaza unii in alte muzici care au mai dat gres odata (vezi nu-disko si altele), in loc sa creada in continuare, sa caute raspunsuri despre care este stilul ce iti poate oferi in prezent cea mai deep-futuristica si emotionanta traire muzicala? Si daca pana la urma asta asteptam noi oamenii de la muzica electronica (eu unul da) … i-as exclude din discutie pe cei care asteapta de la muzica de club “voie buna” sau “sa-si rupa baschetii”. Aceste reactii fac parte din efectele superficiale pe care le poate avea inteligenta superioara din techno asupra omului.
Resident Advisor a ales festivalul Rokolectiv pe locul 2 in topul celor mai tari festivaluri din lume in luna aprilie
“If you read enough DJ interviews, you’ve heard that Romania is the next big thing. That’s because the country’s DJ and producers are open to so many new sounds, something exemplified by Bucharest’s Rokolectiv Festival. Now in its fourth year, the festival will bring in experimental (Fennesz), dubstep (2562), house (Frivolous) and disco (Lindstrøm) acts over the course of three days to the city’s young electronic music fans. We can already hear the strange hybrids starting to take shape…
Asculta si priveste-l cu atentie. Critica cu indulgenta si apreciaza moderat. Aprinde-ti o tigara supla si treci mai departe la rutina… Nu uita ca uneori carcotelile rautacioase (ce zac in tine si pe care ai fi tentat sa le scuipi afara), te fac sa te trezesti dimineata nervos ca mergi la job sa iti arunci pe tastatura un slogan fenomenal pentru detergenti ecologici. Pe cand noi, Suie, sa ne trezim la pranz, direct cu nasul in cafea si sa aprindem Abletonul… Nu incerca sa compari lucrurile simple (ca acest videoclip) cu alte lucruri complicate… Nu stim sa facem capodopere din simplul fapt ca nici nu ne-am propus vreodata asa ceva. Cea mai buna zi poate substitui oricand cea mai proasta zi din viata ta. Asa ca, ce ai de pierdut?
Posted in buzz.RO on April 8th, 2009 by fresh good minimal |
19 Comments
Pare ca ai aparut de nicaieri si ai ajuns brusc foarte ceruta. Ti-e frica?
Nu ceruta, cat sustinuta. Frica nu mi-e, ca nu ma doare. Doar emotii in a sustine feedbackul pe linia de plutire. Inca visez noaptea ce e mai bine sa faci: sa pui muzica ta sau sa pui pentru ei.
Ce reactii te-au enervat cel mai tare după gig-ul de la Martin?
Ale mele fizice, caci am fumat un pachet de tigari in timpul setului si cred c-am fost si deocheata. Rosu n-aveam la mine, in afara de un cablu RCA.
De ce revirimentul asta al disco-ului?
Categoric e un shift global de opinie. De departe si destul de teoretic, hai sa privim societatea ca pe un mecanism in miscare in continua schimbare, dar totodată autosatisfacator. Muzica a progresat evolutiv laolalta cu restul formelor de arta si a ajuns intr-un punct in care opinatorii sustin ca foarte dificil s-ar putea inventa ceva nou. Am trecut pare-se prin toate etapele de percepţie muzicala. De la techno la noize, probabil ca acum compozitional numai tehnologia poate aduce un aport de inedit. Cine stie? Imposibil de prezis. Intr-o astfel de stagnare ne-am intors la origini. Si aici nu e vorba doar de disco, mi se pare ca revival-ul dub-ului, prelucrat contemporan, are un traseu mult mai interesant de urmarit. S-a infiltrat in balearic, disco, techo. Si in plus treaba cu disco e relativ simpla daca te gandesti la accesorii. Domenii de activitate ca publicitatea (vezi inceputul Embryo), si fashion-ul se pupa bine cu muzica asta. Adesea extrem de snob si nefondat. But hey, ne place cu sclipici. Ah si mai e mania asta cu cosmic-ul si piesele rare care raman un secret de neatins, lol! Colonel Norbert explica treaba cam asa: „It doesn’t matter if those records suck or if they are mundaine boring tracks as long as they can pretend to be mysterious and all “deep” its happening for them, and that is mostly in their own egocentric minds because nobody gives a fuck.”
Mathias Schaffhäuser’s around in the techno and house scene since 1994 and currently released his 8th album called “Unequal Equality” which features 10 collaborations between Mathias Schaffhäuser and various artists, including Ware acts like Benjamin Brunn, And.id, Markus Güntner and Ziggy Kinder, Schaffhäuser’s long time hero Alex Smoke, but also new ones such as Lucy and Xhin from Singapore (both with releases on Meerestief Rec.).
gmail
com
