Lui Minus i-a placut atat de mult la Red Bull Music Academy, incat s-a intors de-acolo cu doi colegi, sa faca petrecere impreuna, la Postcochet. Eu n-as pierde asta. Venice este italian, iar Kool Clap este francez. Alaturi de ei si de Minus vor mai pune romanii Fanas si Kapnobatai. Impreuna o sa treaca de la wonky hip-hop la electrofunk la disco. Seturi cu DJii mai jos, de la RBMA. Iar dupa more, doua mini documentare cu Minus despre acceasi scoala muzicala.
Ok, nici nu ne-am revenit bine dupa rokolectiv si urmeaza 1 mai. In alti ani entuziasmul era ceva mai mare dar s-a mai diminuat de-a lungul timpului pana in punctul in care hotarasem sa nu mergem deloc la mare anul asta. Stim toti ce-o sa se intample, cum, unde, cat, acelasi lucru in fiecare an. Inapetenta pentru schimbare si variatie e descurajatoare pana la plictiseala. Nu ca nu ar fi un evident succes, dar e acelasi succes si nu mai suntem nici noi chiar in filmul ala. Totusi anul asta se intampla ceva care ne-a facut sa ne schimbam planurile. La mania organizeaza o noapte care merita pe deplin. Frankie Knuckles, Mike Huckaby dar, din punctul nostru de vedere, mai ales Dj QU. Am mai scris de Dj QU aici cand am fost obsedati in vara de grupul din jurul lui Jus Ed de la Underground Quality din New York: Levon Vincent, Black Jazz Consortium, Anthony Parasole si Dj QU. Cel mai bun house al momentului pe terasa sambata noapte si pe plaja duminica. Organizatorii de la La Mania au facut o mica revolutie in line-up-urile de 1 mai si au preluat anul asta conducerea. Daca acum doi ani Sunrise era detasat in fruntea plutonului iar anul trecut recomandam petrecerea Mission, anul asta La Mania e the place to be de 1 mai.
paal nilssen-love: 00 04, twenty years later, solo album, 2005
Paal Nilssen-Love si Ken Vandermark azi in Control si maine la aniversarea Sambetei Sonore la CNDB.
“Musical Man Of The Year” (Chicago Tribune) si “Best Musician of the Year” (Cadence), cel mai tanar beneficiar al “bursei de geniu” a fundatiei MacArthur, Ken Vandermark este un saxofonist de o forta devastatoare si unul din liderii incontestabili ai avangardei muzicale din Chicago, o adevarata institutie a free-jazz-ului, ce s-a impus de-a lungul anilor prin continua “fortare” a posibilitatilor de exprimare ale muzicii improvizatorice, printr-un eclectism programatic si surprinzator, prin numeroasele discuri in care traditia este prelucrata la forja unui (post)modernism incandescent, prin neobosita cautare de formule si de limbaje muzicale noi, prin diversitatea stilistica a numeroaselor sale colaborari. Alaturi de el, bateristul norvegian Paal Nilssen-Love, considerat unul dintre cei mai emblematici percutionisti ai scenei muzicii improvizate europene, desi nu are decat 35 de ani, membru de baza al grupurilor THE THING (condus de MATS GUSTAFSSON) si SCORCH TRIO (leader RAOUL BJORKENHEIM).”