[Rush Hour] Falty DL – All In The Place / ferbruarie 2010 /try/ buy
2stept, dub step si cateodata 4/4, recenziile spun ca cele patru piese de break-uri abstracte de pe acest EP surprind perfect vibeul si diversitatea New Yorkului, orasul natal al producatorului Drew Lustman, cunoscut ca Falty Dll. La inceput ciudat, apoi doar surprinzator, soundul surprinde reminiscentele chicago house, acid house. Apropierea fata de stil se faca insa special, cu elemente de hiphop, si garage, se aude si-un bass line de 303, are si funk, ca sa nu mai spun de groove… electronica viitorului suna clasic.
All in the Place
Marks Kouala
[Ostgut Ton] Nick Höppner – Brush Me Down EP / martie 2010 / buy
Cel de-al treilea release al lui Hoppner la labelul nemtesc Ostgut Ton cuprinde trei piese construite aproape in totalitate din field recording din interiorul clubului Berghain. E un jam session atmosferic de texturi energetice si beaturi sparte de house, un puzzle audio emotionant si armonios dedicat memoriei. Adu-ti aminte…
Epul contine si un remix semnat Lee Jones, alaturi de care Hoppner formeaza duoul MyMy. Intr-o reinterpretare jazzy, remixul aduce laolalta dub si 2step atmosferic. Bookmart spune ca acest Ep da un preview din ce anume se va regasi pe apropiata compilatie Ostrgut Ton ce va sarbatori 5 ani de label netesc. La asta nu se posteaza linkuld e download, se da pe mail la cerere, ca sunt baietii cu ochii pe rar-uri.
Umbrella Pitch
Dancing on the Head
[Curle Recordings] Donato Dozzy, Matt o’brien, Peter Van Hoesen, Tails / Into The Red …/martie 2010 / buy
Ce alaturare de nume, techno hipnotic cu techo destroying. Dozzy si Van Hoesen cica sunt foarte prieteni. De ce nu ma mira? Din colaborarea lor a iesit dub techno dansant foarte bun de after hours. Piesa lui Matt insa este tonica, cu basul menit ringului de dans. Si asta la download tot pe mail.
Talis
Posted in download on March 31st, 2010 by fresh good minimal |
0 Comments
onu speaking: Mixez cam de 5 ani. La inceput cu ableton live, folosind controller midi si interfata de sunet, iar acum, de ceva timp, pun pe placi cu traktor scratch. Mai intai a fost techno si minimal. In timp m-a luat valul asta cu tech, care acum nu prea ma mai atrage. Acum imi plac suntele mai calde, dar si cele abstracte. Incerc sa caut piese cu care pot sa-mi exprim sentimentele.
21-23 mai 2010 @ padure iarba verde hamace si tot ce vrei
Incep cu o veste… asa si asa. Fara dOP la Iarmaroc. Dar sa explice Karsten Hausner, managerul: “Sorry about my bad news. But I had to cancel two gigs in Europe, because the guys had the chance to play on a Festival in China as the one and only French Act”.
Organizatorii Iarmaroc insa, completeza imediat, cum nu se poate mai bine, cu Elektro Guzzi. Aaaa…despre care dop vorbeam? Eu sincer, la Iarmaroc, daca am techno pe instrumente, iarba verde, soare cand stau in hamac, limonada la pai si din nou live, consider ca m-am destrabalat in timp ce m-am relaxat.
Vienezii Elektro Guzzi canta techno live la instrumente din care la prima vedere ai crede c-o sa iasa rock. Sunt trei artisti ce performeaza asa cum o face lumea de zeci de ani. Aparent, nimic special. Si totusi, cum bine zicea bookmart, cum incep sa cante, reusesc sa elimine granita dintre om si masina. Chitaristul Bernhard Hammer, basistul Jakob Schneidewind si percutionistul Bernhard Breuer fac impreuna de sase ani piese care te ridica si te coboara, te tensioneaza si te relaxeaza si au groovul oricarui instrument electronic, numai ca, elemente precum cele de minimal si dub sunt create analog. Nu exista loop-uri sau materiale preinregistrate, sunt doar variatiuni imprevizibile generate dintr-un bass organic, in timp ce chitara loveste puernic cu techno. Ei isi spun tanzband, “tanz” insemnand “dans”, eu i-as spune mai de graba, techno getto funk de dans (desi de dans in aceste conditii pare a fi pleonasm). Avem si jazz. Odata ce ritmul de 4/4 este constant, ceilalti doi cresc tensiunea treptat, dar isi pun instrumentele mai mult in slujba atmosferei decat a melodiei.
SIDE A: despre percuţie
Dincolo de armonie, simetrie şi alte asemenea noţiuni, ritmul (sau absenţa lui) obligă canalizarea canalelor auditive spre zone atonale ale expresiei. Pentru toţi cei care bat apa în piuă, apar muzicieni la fel de înverşunaţi care detemperează/întărâtă instrumentele lovite. Aceşti potenţiali şamani au fost chestionaţi despre activitatea lor; răspunsurile (acolo unde nu se pun alte întrebări) le veţi afla sâmbătă. La final, noi vom lua pulsul publicului, mai concret şi mai live decât ne-am permis până acum.
Selecţie realizată de Dan Angelescu.
SIDE B: performance Aymeric Hainaux şi Paul Popescu
Paul Popescu (RO), mic geniu al electronicii, îşi inventează toate aparatele, sensibile la lumină, sunet, mişcare, căldură… «Zgomotronul» reacţionează la căldura mâinilor voastre. Muzica lui Aymeric Hainaux (FR) este mai ales suflu şi voce, vagabondând între linişte şi fricţiuni, ritmuri şi mase sonore intense. Întâlnirea celor două personaje a dat naştere proiectului Cardiofonica, proiect ce poartă numele sesiunii despre percuţie realizată de Dan Angelescu pentru această Sâmbătă Sonoră. Proiectul Cardiofonica este o muzică lentă şi animalică ce lasă spaţiu improvizaţiei şi oferă publicului impresia unei experienţe totale. Brută, poetică şi fragilă
gmail
com
