Discutii de after hours

O discutie haotica de after hours, in cinci persoane, fara concluzie sau final, despre muzica electronica versus muzica clasica, pian versus ableton, experimental, techno, minimal, valorile disco si productiile romanesti. Spre final, se simt si urme de campanie electorala.

A: De fapt, tot ce se intampla acum in muzica de mase, comerciala, care evolueaza, vine de undeva din academia de acum 30-40 de ani si cumva ele de abia acum au ajuns la lume. De fapt, ceea ce spune lumea acum ca e muzica clasica e doar un kitch, un fel de tiganie si incultura. Tu cand spui muzica clasica te gandesti la secolul 19. Ce s-a intamplat in secolul 20 in muzica nu-i mai putem spune clasica, ii spunem academica. S-au intamplat niste revolutii, exact ca in arta contemporana: cum pictura lui rubens nu mai are de-a face cu ceea ce inseamna pictura in secolul 20, nici muzica clasica nu mai are nimic de-a face cu ce se intelege prin muzica clasica. Adica, noi credem ca muzica clasica e cacatul ala, melodia aia frumoasa de Stravinski. Frate, dar au trecut baietii astia prin atatea…
B: Un lucru vechi il poti filtra oricand.
C: Ce incerca A sa spuna frate cu chestia asta cu substituitul valorilor anterioare e ca frate, chiar exista un feedback de informatie. Tu zici ca astia au trecut prin muzica asta pana acum, dar trecerea asta e recursiva cumva.
A: Ceea ce vreau sa zic de fapt, ceea ce vrea sa zica muzica noua, asta din secolul 20, este ca e mai mult despre idee si mai putin despre interpretare, cum e cu pianul. Tu folosesti pianul ca tool.
C: Exista un recul, un feedback la nivel de concept sau inexistenta a sa. Intelegi ce spun?
B: Nu.
C: La fel cum a fost reluat pianul ca si instrument la fel a fost reluata si ideea, intr-un alt context.
B: S-au conceptualizat lucrurile, incepi sa te joci cu idei, mai putin cu subtilitati ale instrumentului. Eu nu vorbesc despre reluarea ideilor, ci despre unele noi.
C: Sampling culture tocmai asta inseamna frate, sa reiei lucruri din trecut si sa le filtrezi.
D: Da, asa e.
B: Si ce?, nu inteleg.
C: Cred ca am o problema bilogica, dar nu pot fi concis.
B: Pana in secolul asta, atunci cand voiai sa inveti muzica iti lua cineva un profesor, te invata pian, te culturaliza, te facea sa ajungi sa simti pianul. Cultura asta noua a zis da-l in plm de pian, stai frate un pic, astea sunt niste concepte, hai sa incepem sa ne gandim la asta.
C: Nu a zis nimeni niciodata da-l in plm de pian, gandeste-te la cate rereedituri si broken piano si mute piano si piano for airoport si plm, gandeste-te la cate recycluri din astea vezi in muzica si o sa-ti dai seama ca nu a spus nimeni muie pian. Gadeste-te doar ca nisa din care tu vezi lucrurile…
A: Da ce, eu am zis muie pian?
B: Cum se cheama chestia aia super lunga? Nu clarinet…
C: Oboi.
A: E, oboi…
C: Horn.
A: Bucium.
B: Bucium frate!
A: Buciumul suna cu jale…Ti se pare ca fluierul este foarte prezent in lumea muzicala contemporana?

D: Eu cred ca inteleg ce vrea sa zica A. Ca sa evoluezi trebuie sa renunti la sabloanele de pana acum. Notatia muzicala si felul cum transpunem sunetele pe portativ te limiteaza si iti ingradeste creativitatea. Pe cand, abletonul te scapa de toate astea. Daca te apuci insa si faci pian, cum zice A, iti creezi din nou acel gard care iti ingradeste creatia.
B: Si abletonul are niste parametrii, si el ingradeste.
D: Da, dar muzica nu mai este foarte mult despre interpretare, ci despre cum manuiesti programul si te joci cu el.
B: Tu vorbesti de o intelgenta artificiala a ableton, in sensul ca tu poti manevra synthurile alea intr-un fel
D: De ce nu privesti abletonul ca pe un instrument?
A: Pentru ca au fost niste producatori care au rationalizat toate aceste concepte.
D: Da, dar poti depasi limitele, regulile.
B: Trebuie sa fii un inginer de sunet foarte bun sau foarte inzestrat.
D: Si la pian nu e de ajuns sa stii, ci trebuie sa fii inzestrat.
B: Tocmai, oricum ai fi, trebuie sa fii inzestrat, iar cel inzestrat le poate face pe amandoua, si ableton si pian.
D: Mie mi se pare ca muzica electronica te scapa de niste granite, nu mai ai nevoie de notatii muzicale sau de portative.
B: Utilizarea cheii sol e o chestie rudimentara.
E: Regulile in ableton sunt flexibile, poti trage de ele la infinit.
B: Stiu ca ai cadru metodologic si la pian, si la ableton. Daca tu te pui in fata abletonului fara sa citesti manualul, e posibil sa generezi niste sunete. Daca nu traiai in 2010 si societatea din jurul tau ar clasificat chestia asta ca fiind muzica experientala, ai fi belit pula. Pentru ca nu exista cadru metodologic la nivel social. Daca ai fi facut asta pe vremea lui mozart…
A: Ce sa fac pe vremea lui mozart, scuza-ma?
C: Muzica experimentala.
A: Nu, nu, nu…
B: Stai putin, m-as fi dus eu la pian si as fi facut asa, ca un retardat (bate cu degetele in masa). Cand vorbesc despre experimental ma refer si la arta si la pictura, nu doar la muzica
A: In experimental nu conteaza produsul final, ci procesul, nu cantecelul, ci procedeul tehnic, inovatia structurala. Cantecelul in sine, perfect, o sa apara peste 30 de ani, hauschka. Adica cage baga atunci diverse chestii in pian si asta face acum piese superbe. Va rog sa ascultati voi cage, ca eu am mai ascultat; sa asculti citind.
E: Cage a fost printre primii care a pus accent pe concept. Spunea intr-un interviu ca, pentru el nu exista muzica, exista doar sunet, ca el si daca inregistreaza masinile poate sa faca ceva cu sunetele alea, dar nu muzica, ci alte sunete. Asta e un exemplu foarte clar de om care experimenteaza, care nu mai vede produsul final ca o melodie, ci il vede din punct de vedere al sunetului.
A: Si mai e o idee tare pe care o introduce… ah, am uitat-o.
B: De ce toata lumea are aceasta obsesie si aluneca in zona experimentala? Nu conteaza nimic care vine din suflet, dar conteaza sa fie experimental. Intelegi?
A: E nevoia omului de a face ceva nou, complet diferit. Exerimental e zona in care oamenii incearca lucruri, fara ca rezultatul sa fie neaparat spectaculos.
B: Deci fara un plan metodologic, ci inovand.
A: Inventeaza procedee noi. Unul si-a dat seama ca ce tare se reflecta…ma rog, muzica suna oribil atunci, era o nebunie. Dupa aia lumea a inceput sa o asimileze, sa iasa din cercurile academice, sa ajunga la studenti, iar apoi in mediile artistice. Ca mediile artistice asta sunt de fapt, niste coagulatori de idei, inseamna a lua ideea care e in aer si a pune-o intr-o forma.
B: Cine canta?
D: Monolake.

A: Oamenii apreciaza acum trecutul, techo a inceput asa, sa aiba o tenta culturala. Techno era nazist, nu?, era despre viitor, era progresist. Acum se apreciaza trecutul, un techno din ‘82, o piesa ca un vin bun. Muzica si-a descoperit istoria. Ea nu stia ca are istorie. Ei au mers in fata, la modul mama noi cantam ce astia habar n-au si la un moment dat s-au intors si au zis bai, da stii ca noi cantam de 20 de ani? Uuu (si face ochii mari). Si-au descoperit ca au o istorie. Si intotoarcerea la origini, am ajuns in dead-end-ul asta, am eliminat din muzica, cu minimalul, tot ce era cheesy. Iar acum redescoperim valori: valorile disco!, Doamneee…Nu am auzit frate, niciodata de cand sunt eu, de disco ca e valoros. Toata lumea stia ca disco e penal. Ce putea fi mai nasol in muzica decat disco? Asta stiai de mic. Aia cu house, ce muzica electronica ne scarbosea pe noi cel mai mult de cand ne stim noi, decat housul? Cand eram noi minimalisti si ziceai house, ziceai house basit.
C: Auzi, tu ce parere ai despre ce s-a intamplat in Romania pe plan electronic pana acum?
A: Am o parere.
C: Cum vezi tu in spate asa? Eu vad un pic …
A: Stai un pic, din ce punct de vedere?
C: De cand ai inceput tu sa auzi sintetizat ceva, cum vezi lucrurile in muzica locala?
A: Ca productie? Chiar nu-mi dau seama, habar n-am. Mi se pare ca e un pic…bine, eu nu ma pricep, dar e o foarte mare timiditate. Noi suntem un popor timid, asta ma scoate din minti, nu avem curaj, sunt foarte putine releasuri romanesti. Se produce atat de multa cocalareala din aia minimal, de nunta, sa-si faca oamenii labeluri!
C: Eu ma refeream la a relua niste teme, ca in minimalul nemtesc care a inceput sa se bazeze, de la Kompakt, pe hituri nemtesti, vechi, reluate ca si teme si folosite ca si teme, in electronic.
E: Tu imi vorbesti de-o extrema.
C: Asta au facut ei. Ma interesa, cum vezi tu fondul asta la noi? La noi nu exista posibilitatea sa te intorci sa reiei niste motive…
A: Mie imi place in Romania si sa traiesc aici, dar mi se pare ca cea mai nasoala chestie la noi este incapacitatea noastra de a ne gasi lucruri pozitive si de a fi patriotici, de a fi comunitate, chiar valorile pe care tu le consideri a fi valori. Nu avem deloc asta, suntem complet terminati.
C: La noi, caterinca e singura valoare.
A: La noi oricine incearca sa scoata capul, pac, pac.

Posted in dezbateri on December 7th, 2009 by fresh good minimal | 63 Comments