Petreceri de la care la un moment dat am plecat
Louie Austen – Amore
Il zaresti pe Louie Austen inca de la intrare. Este imbracat intr-un costum alb, accesorizat cu pantofi si palaria alba sub care ascunde o codita. Ochelarii de soare sunt rosii. Canta la microfon dupa negativul care ruleaza pe un cd si zambeste exagerat, din cercul de lumina al unui reflector. Tinzi sa crezi c-a luat ceva, dar de fapt e doar un zambet profi. Canta piesa, dar o si interpreteaza. Este super cool cum danseaza. Si cum se misca el mai pasionant, il intrerupe din actul artistic o fata, care ii intinde niste servetele, desi nu e transpirat – la Martin e rasfirat. Artistul se uita la servetele ciudat, este bulversat, nu stie ce sa faca cu ele, e clar ca nu a cerut. Le ia totusi, le pune pe pupitru, si incepe sa vorbeasca publicului despre cate “pretty girls” se afla in public. “Look at you, can’t you see?” si se aseaza in genunchi, ca sa ne convinga. Ridica mana la cer si ramane acolo, asa, intepenit ca in poza, tot ce-i mai lipsesc sunt cateva stelute verzi. Un tablou nostalgic, pe un soundtrack in stilul Hotel Costes, intregit de el si ea, proaspat intrati in varsta a treia. Cuplul danseaza tinindu-se de mana, de pe canapea, cu gandul la tinerete. Louie isi interpreteaza in continuare actul cu profesionalism, acum vorbeste cu prietenul lui George, din New York, care canta de pe negativ, dar nu e prezent. Ridica panza neagra care acopera pupitrul si ii face semn sa iasa de acolo, de parca ar fi caine. Probabil George iese. Il auzi cum canta hip-hop. Ar fi tare daca Louie ar fi bunicul tau. In rest, este super ciudat.
La petrecerea de la Teatrul Masca a fost tare locatia.
Doamna care taie bilete la intrare este frumos vorbitoare. Dreamrec proiecteaza un cal, sub luna plina parte din decorul scenic. In doar 15 minute se tripleaza numarul de oameni. Este unu si un sfert. De oricine te-ai lovi, este un cunoscut. Tu te lovesti de Tom Wilson. Zici pardon si continui sa discuti cu Electrocutare, care ti-o indica pe fata cu boneta, sa scrii despre ea. Ai scris despre ea. Iesi in curtea interioara, pacat ca nu e amenajata, e si un copac in curte, aplecat ca o bolta asupra pamantului. Aici te-ai putea ascunde, daca pomul nu ar fi pazit de un bodyguard. Bulinele discoball-ului te ametesc, dar nu esti beat, desi la bar, in loc de rest la 10 lei, pentru o bere, ti se mai da inca o bere. La baie, doua fete discuta: “Astazi este Booka Shade? – Ce e asta? – Un mare DJ”. Bulinele disco ball-ului te misca mai aprig decat muzica, nu-ti dai seama exact de ce, e de la DJ sau e de la sunet? Dansezi si tu, asa, in cinstea locatiei. Toata lumea este super incantata de lentilele jucarie care deformeaza imaginea. “Cu astea poti sa agati, avand in vedere ca aici nu poti sa rezervi masa”.
Addictive TV remixes Antonio Banderas
In seara asta canta Goldfrapp. La intrare, bodyguardul te controleaza corporal, pune grabit mainile pe tine si-ti arunca un “sticle sa n-aveti”, ca in rest…. Nu ti se da sacosa, ti se dau bratari fluorescente. “Buna seara, ce buna e berea”, este primul lucru pe care il auzi, da berea e buna, o citronada acidulata cu alcool, care prinde la femei. Pe jos e curat, lume rasfirata, foarte aerisit. Sunt si copii, unul se plimba cu tricicleta printre oameni, in timp ce altul sta in fund si-si infige un laser fix in ochi. Intra englezii de la Addictive TV, care fac sample video si audio. “Cum il cheama pe mulatrul asta care canta pe ecran?”, “Nu stiu, dar e clar ca nu canta asa”. Apare si Banderas, pocneste din degete si spune “Feel the beat” repetitiv, pe tango. Se intercaleaza cu The Incredible Freddy care canta “another one bites the dust”. Iti trec prin fata ochilor ACDC si agentul 007, iar apoi o da in jazz. Pe ecrane, o maimuta ridica un carton care tipa “Buna seara Bucuresti”. Si cum noi ne mandrim cu Hagi, urmeaza niste imagini din fotbal, corner-uri si 11 metri, care trimit mingea in poarta pe beat. Omul de la laptop sare ca apucat. Colegul sau se ocupa de proiectii, prezinta Citad de Deus, Addictive TV remix. Urmeaza Elvis, care este mixat cu hip-hop. Dupa care, ai plecat.
Posted in cum a fost? on July 8th, 2008 by fresh good minimal | 9 Comments
gmail
com
