Pleoapa pe pleoapa, noaptea soseste, tiptil, tiptil, calare pe-o stea. Este bruneta. In par poarta confeti. Tine un singur ochi deschis, pe care-l cheama Luna. Este odihnita. Exact cum trebuie pentru drumul lung pe care il are de parcurs pana la raspantia de lumini, unde se va intalni cu dimineata. In timp ce noaptea va bea un ceai verde, aburind, dimineata va sorbi din cafea. Va mirosi tot universul. Iar atunci, va suna alarma. Adica Gaiser si Neural Block. Daca realitatea nu ar fi atat de obositoare, te-ai trezi. Acum insa, ai auzul obturat. Un sant brazdeaza ectodermul embrionului, din peretii caruia ia nastere sistemul nervos. Ca sa iti fie bine, trebuie sa tii ochii inchisi si sa te plimbi. Printre detalii de o complexitate sonica, care iti taie respiratia; printre idei de ritm, texturi si layere revigorante; printre click-uri agere si linii de bass, sub bass minimaliste, gata sa te prinda in cursa hipnozei; printre tonuri perceptibile, care se joaca de-a soarecele si pisica si te-ai pierdut; printre micro sunete stinghere care te ravasesc si ti se lipesc de ureche precum cimentul ud, click! Atipit, printre hat si bleep, te misti din pat intepat si energizat. Esti blocat!
Posted in art.ist on December 17th, 2007 by fresh good minimal |
2 Comments
Un private party pentru fumatori dansatori, care vin de la munca si se duc din nou la munca. Un party in drum. In drumul spre serviciul de a doua zi.
Organizatorii au instalat in jurul disco-ball-ului din Martin un ecran de proiectii cilindric, in care se odihnesc sase proiectoare. Maresh picura: pic, pic! Bass line, iar apoi kick, clap, hi hat! Intre timp, salut, salut, hai noroc, da sa te pup. Atatea imbratisari! Numai cunoscuti, plus noua baza de date. Socializare si lounge, minimal jazzy si piano, tastate in Live. Desfatare cu sunet, care nu te stoarce de forta auditiva. Asa, ca de joi. Pan Pot intra la doua, “it’s fucking official”, auzi si te sperii, caci maine muncesti.
In plus, inainte de ei intra Monochrome, baietii de o singura culoare, Livio, Roby si George G, al carui nume, pe moment, ti se pare o gluma, buna. Discuri? Care platane, ai innebunit? Baietii fac live – respect for live. Se inghesuie toti trei la un laptop si te fac sa zambesti. Leagana muzical asteptarile ringului full de vremea esarfei la club si declanseaza forta centrifuga in toata splendoarea ei, cu degetul in aer. Se aude ca la jocuri, niu-niu si tu impusti tavanul cu falanga. Un groove pe care il intalnesti si la RPR, si la Luciano – intrarile dintr-o piesa in alta cu basul puternic, dornic sa-ti sparga plamanii. Baieti, muzical sunteti atat de corecti! Scortisoara aveti?
Cu 10 minute inainte de ora doua toata lumea tipa. Toti se grabesc la serviciu. “Hold on!” ti se spune si astepti nerabdator ultimul beat de o singura culoare.
Odata cu Pan-Pot la pupitru, apare pe ring, n-o sa credeti, si prima caciula de blana, purtata de Barbie, of course. O ploaie de confetti te umple de glam, nu vezi in jur, dar distingi auditiv urletul din mijlocul ringului, catre DJ: “Baga si tu muzica!”. Ninsoarea se asterne si deslusesti un grasut cu ochelarii cat fata, care cauta disperat scara, sa ajunga la pupitru, sa le transmita artistilor dorintele lui. Face exasperat semne cu mainile, sa-i citeasca pe buze, in timp ce tipa, atat de ridicat, incat ajunge la tine: “Muzicaaaa baaa!”. Dupa care, se resemneaza si intra in groove. Ii place acolo sus, langa DJ, cu paharul in mana si capul pe spate, cu o mana in aer si cu alta pe trup. Alternanta deal-vale isi spune cuvantul: Pan Pot.
Cu cat se face mai tarziu, cu atat iti place mai mult. Te tii cu mainile de cap si sari pe loc. Te mustra constiinta ca maine poate ai sa dormi in metrou. Pentru ca muzica nebuna te ajuta sa faci fata ultimelor ore de munca, numai daca reunti la cele de a doua zi. Nu poti sa faci asta si petrecerea se continua in masina, cu Gaiser si Neural Block. Noapte buna, cum a fost?
Posted in cum a fost? on December 15th, 2007 by fresh good minimal |
3 Comments
am fost dar am uitat. mi-am amintit acum cand am gasit descrierea asta care suprinde muzica si intr-un fel atmosfera, notata undeva de un prieten: “la izvorul rece, la gradina, vara, dupa doua baterii de sprit”. hehe… word. desi noze nu au fost anuntati nicaieri, umbland numai la nivel de barfa, petrecera organizata de J&B la sala omnia a strans o multime imensa de oameni. nu stiu exact cum a decurs campania de informare da a avut un efect naucitor. poate de altfel si punctul cel mai slab al petrecerii, prea multi oameni si prea diferiti. de la cocalari sclipiciosi la corporatisti beti, au fost acolo toti. barul complet gratuit si foarte generos a fost evident sursa de inghesuiala, frustrari si injuraturi in holul mare, cine a descoperit si celalalt bar aflat langa ringul de dans a fost mai norocos. noze au avut parte de 3 caderi de curent pe care le-au depasit cu succes, cineva chiar sustinea ca sunt intentionate. au inceput in forta sperand sa prinda lumea cat mai repede in hora dar s-au trezit in fata unui public deloc interesat si care nu ii mai auzise pana atunci deci a mers destul de greu. cativa ne bucuram de noze si bautura, ceilalti se bucurau de lume. oricum, cam toata seara, majoritatea publicului a stat pe holuri, dar asta nu a facut deloc ringul sa fie mai aerisit. francezii au combatut cum trebuie cu piesele vechi dar au introdus si piese noi care cel putin pentru mine au fost dezamagitoare. nu am putut sa scap deloc de impresia ca decad spre un balcanism de bautura combinat cu sansonete frantuzesti pe un beat de techno din ce in ce mai absent, undeva pe felia lui bregovic, foarte facil si comercial. imi e teama ca sunt genul de trupa care au rupt odata si acum nu mai stiu ce sa faca. asteptam albumul da nu suntem optimisti deloc.
per ansamblu o petrecere care putea sa fie foarte bine dar a fost numai bine. locul a dat ceva fiori macar astora care am urmarit stirile ultimilor ani. de acolo lua cuvantul barladeanu.
le: acelasi prieten, daca tot l-am pomenit, mi-a trimis urmatorul sms din mijlocul unui kristal megaplin:
“sunt tanar doamna/ tanar cu spatele frumos/ si vreau drept hrana/ lapte din sfarcuri de cometa”
la care nu pot sa replic decat cu o reclama pe care mi-e imposibil sa o gasesc acum pe net in care apareau niste tineri foarte entuziasti/sparti in fata la dj si al carei copy spunea: “we know the feeling. beatport.com”
Posted in cum a fost?, de-dans on December 12th, 2007 by de-dans |
9 Comments
miercuri 12.12 – scanner la orange concept store, pentru ca e istorie
joi 13.12 – pan pot la studio martin pentru ca e prezentul (la Berlin)
vineri 14.12 – dubstep.ro launch party, pentru ca d’n’b-ul/erii se maturizeaza si poate facem viitorul impreuna
Posted in de-dans, weekend warrior on December 11th, 2007 by de-dans |
0 Comments
Posted in dezbateri on December 8th, 2007 by fresh good minimal |
1 Comments
The Virtuous Pianist – Preparatory Exercises for the Aquirement of Agility Independence, Strenghth and Perfect Eveness in the Fingers
Pe langa asta, la Cubecast se mai gasesc: placi, din ce in ce mai multe placi, ceai, cafea si o cafetiera pe care nu am vazut-o niciodata sa mearga; strudele proaspete sau nu, scrumiere pline, scrumiere goale; clape si sunetul, o entitate, un continut de sine statator, pe care cateodata il auzi cum respira, minimal, bineinteles, ca doar nu il alearga nimeni; teancuri de cd-uri goale, in pungi de plastic fin si spam de la Carrefour; camere de filmat si reflectoare, facturi la lumina si foarte, foarte multe cabluri; calculatoare, transfer si banda care e banda; buna dispozitie si haz de necaz.
Stretch between fifth and fourth fingers of the left hand in ascending, and the fifth and fourth fingers of the right hand in descending. This is minimal.
Posted in radio on December 6th, 2007 by fresh good minimal |
0 Comments
gmail
com
