Ajungi pe la doua, n-ai mai vazut Martinul asa de gol de la Efdemin. Cativa dansatori profita de ring pe un galop care nu duce nicaieri. Galopeaza Robby. Intra Onur Orez, nu e live, cum credeai, este dj set, dar pana la urma tot orez e. La primul loop ti-apare un zambet pe buze, dar e prematur, vorbeste speranta din tine. Deodata, fara motiv, in fata se tipa isteric. In fata sunt doar baieti, in spate doar fete, e totul asa cum trebuie? E techno. Acum e mai multa lume. Onur pune straight minimal, fara gheata, fara pai. Make it double! Intre timp, te tot fatai pe la garderoba, ce sa faci daca era frig pe ring si acum e cald? Fataiala asta este una dintre problemele profesiei de garderobier, care iti arunca un “hai frate” si se uita urat la tine, ca sa te simti prost ca ai deranjat-o in timp ce se juca la calculator, un joc de strategie.
Te scoate din tripul prost “a working loop”, care venit din partea lui Ozer suna ca un statement: islam, islam, islam, si toata lumea ridica pumnul pentru islam. Continua cu voci spaniole, ca tot au fost la moda in 2008. “Ce seamana asta cu Ricardo”, ti se spune, pai da, are freza lui si e discipolul lui, are scoala Villalobos. Poate de asta, in loc sa te castige, te cam pierde, tu tot astepti sa inceapa. El insa o tine rutina, techno cu minimaluti pe fundal ce te hranesc sonor cu picatura, apoi iar niste voci ciudate, care suna a rugaciune arabeasca, din familie cu loopul islam. Muzica indeamna lumea la vorba. “Stii ma ca la mine nu a venit nici unul niciodata de la vreun site din asta sa ma intrebe daca vreau poza? Cred ca am eu o atitudine care spune ca nu sunt de acord cu asta”. Pe fundal, minimalul clasic, dai si tu din maini a comsi-comsa. Si o tine asa…ceva. Deodata te misca putin din bazin, e pumping, dar e putin. Se intoarce la clasicism, cu niste house atmosferic. Da, clar, n-a prins minimalul, a trecut la house, anul asta e reteta sigura. Pana o da si cu houseul in rutina.
Primul e pentru seara Kompakt din 2004, in vremurile in care artiştii nu-si permiteau pre mult eclectic in set. Preferinţele, propriile producţii si afilierea la un singur gen muzical făceau ca seturile de tehno, minimal,minimal-tech sa fie unitare si etanşate, după modelul identic al compoziţiei unei piese, cu intro, burta si final. Oamenii astia trei pare-se din mix ca s-au simţit extrem de destinşi si detaşaţi, poate cumva highlight-ul serii. Melodiile sunt de tot soiul si predominant de-a lungul celor 30 de minute e un zgomot postpus pe care fie-l toleraţi, fie-l ignoraţi.
Superpitcher & Ada & Koze @ Kompakt Night 2004 Groningen / download
Cel de-al doilea e ceva mai exclusivist, pus cap la cap de doi indivizi cu multe alter-ego-uri, Sumo& Bangana sau Alf Tumble & Combo. e mai nou, blogabil, discotech, cu de toate, de la Roland Appel la Junior Boys. tartina audio .enjoy!
Astazi / Fabrica / L’orchestre de Roche / Discoballs / 21:30/ intrare 10 ron
THIS ISSUE IS UNDER DEBATE, PLEASE READ COMMENTS
Text by Nigels
Cred ca sunt oameni care ar fi bucurosi sa afle ca exista o familie de muzica electronica in Bucuresti: oameni care fac muzica, canta muzica, pun muzica si o promoveaza prin partyuri de toate felurile. Pe data de 15 februarie, in saptamana a 7-a, ziua a 7-a, incepand cu ora 7 dimineata, anul 2009, ne-am vazut toti la fata in Suburbia, Goblin, Coolcat, Traian42 si Armoniei in cadrul primei editi 7ARTE organizata de Curcanu. Eu sunt Nigels si sunt frate cu Brum Conspiracy, L’orchestre de Roche, MC Bean, Unlocka, Tomasan, Selecta B, chiar si El Negro (non electronic). Astazi va prezint cu bucurie L’orchestre de Roche si Nigels.
L’orchestre de Roche este o trupa eleganta de live electronics, mai curand o trupa care canta live muzica electronica. Muzica este facuta de Nigels si aranjata pentru concerte de orchestra. Concertele sunt absolut trip: dans cu ochii inchisi, vizualuri profunde, sunete dintr-o lume paralela. Anul trecut sunau si psihedelic, din cauza chitarii mele mega efectizata. Acum insa, Ciubuc (noul chitarist) pastreaza distinct nota de “elektro”.
Cam toate piesele au o poveste. Acum, trupa se pregateste sa traga in studio profesional asa cum canta ei live si o sa urmeze un album care are deja si un nume: “Analog vs digital”, dar pentru mine asta inseamna L’orchestre de Roche vs Nigels.
L’orchestre de roche – Evolution Zero
Anul trecut una dintre piese a fost gandita impreuna cu Selecta B, intr-o camera de hotel din Vama Veche. Vocea lui Selecta B a fost inregistrata in pauzele dintre turele Shire – hotel, iar mai tarziu piesa “Evolution Zero” era cantata deja de trupa la 5 dimineata cand iesea soarele din apa.
L’orchestre de Roche – Mamulos.mp3
Piesa “Mamulos” il reprezinta pe managerul trupei. Cei care il cunosc au spus ca il asculta pe Mamulos. Trackul asta a fost construit in sala la Kani in seara dinainte de “Summer Break Festival” de la Deva.
L’orchestre de Roche – Rasputin Remix
Un loop – doua scoase de pe compilatia originala “Best Of Boney M” si cumparat din magazinul Muzica a adus orchestrei remixul “Rasputin”, conceput impreuna cu BVS.
Un album care ma chinuie de cateva zile, cam cea mai neasteptata muzica (normal, dupa Dan Deacon) pe care am ascultat-o anul asta. Ma astept sa ajunga urgent de referinta dupa ce isi depasesc handicapul de a fi greci. Iese din zona electronica si deci imi e greu sa ii gasesc nisa, dar suna in parti ca Poni Hoax, in altele ca Diamanda Galas, are bucati de art rock (exista stilul asta?), new wave, shoegaze, techno (de sunet s-a ocupat Cristian Vogel). Unele piese abea asteapta remixuri ca sa ajunga hituri, altele sunt mai greu digerabile pentru urechi comode dar per total este un festin. Pentru cine se nimereste.
Mary & The Boy / Felizol – Are You Still Dancing Can Can
Mary & The Boy / Felizol – No More Bad Trips For Little Mary
Mary & The Boy / Felizol – A Hopeless Case (Death Samba)
“Swedish duo Minilogue will be releasing Animals – The Movie later this month. The film, which gives life to the creatures that you see accompanying much of Sebastian Mullaert and Marcus Henriksson’s work, is an 80-minute work split into 15 chapters—soundtracked by tunes from the group’s 2008 album of the same name. Trippy scenes are the name of the game.” RA