M Division Recordings / 2009 / try / buy
Al doilea release Legowelt sub aliasul Nacho Patrol. Primul promitea mult mai mult dar dupa cat l-am asteptat pe asta nu ma pot abtine sa nu il postez. Afro-cosmic darkness.
Nacho Patrol – El Fuego en Nosotros Todo
Posted in de-dans, download on January 12th, 2010 by de-dans | 10 Comments
In studio, atmosfera este in primul rand rosie. Itsy Bitsy by night @ 99, 3 FM
Doua ore de streaming pentru cei care nu stau noaptea in masina sau doua ore de streaming pentru cei care nu mai vor sa stea noaptea in masina, ascultand radio.
“Itsy bitsy by night este de departe cea mai buna coloana sonora a Bucurestiului nocturn. Este muzica bine aleasa, pe care de obicei nu o auzi la radio, ci acasa la oameni care se ocupa cu cautatul de sunete bune pe internet. Si merge perfect in masina, cand te intorci acasa si ai cam spus tot ce era de spus”. Cam asta aud in jurul meu, dupa intrebarea deja obsesiva, “bai, cine pune muzica noaptea, la Itsy Bitsy?”.
Ionut Moraru are 20 de ani si este directorul muzical al postului de noua luni. Spune ca l-a recomandat cultura muzicala: 9 ani de clarinet si 4 de pian la scoala de muzica, un pic de chitara si un pic de canto. Nu s-a dus mai departe, caci a dorit sa faca din muzica un hobby. Acum e student la litere si lucreaza la Itsy Bitsy de doi ani jumatate, cand a bautut la usa si a spus: “Salut, eu sunt Ionut, nu stiu nimic si vreau sa ma angajez”. “Voiam sa invat radio. Asta era proiectul imediat dupa bac, sa invat si apoi sa ma angajez”.
Posted in radio on January 11th, 2010 by fresh good minimal | 90 Comments
Functional logo for freshgoodminimal. Square wave generator composed of 4 gated oscillators modulated by the light intensity and body contacts. noise generator.
text by Ioana Calen
Tehnomagii sunt acei vrăjitori sau magicieni care se folosesc doar de resursele tehnologiei pentru a înfăptui diferite miracole. Ei pot face să apară personaje şi scene tridimensionale în aer, puncte luminoase în eter, pot să asculte muzica traficului de maşini la un pick up, în timp real, să facă focul să danseze pe muzică sau să cânte la un theremin producţie proprie sensibil la variaţiile de lumină. Îi recunoşti după aerul de om nedormit de câteva nopţi, după scânteile care li se aprind în ochi când meşteresc la ceva sau după faptul că orice computer, orice device şi, în general, orice maşinărie, oricât de îndărătnică, în prezenţa lor se tranformă în nişte aparate perfect funcţionale şi prietenoase.
Am cunoscut un singur astfel de om şi mi-a luat ceva timp să mă conving că nu e de fapt un extraterestru prietenos care se exprimă mai uşor prin intermediul maşinilor decât verbal. Îl cheamă Paul Popescu şi, deşi se ocupă de Medialab-ul de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), nu se simte artist, aşa cum nu se simte nici programator, nici inventator, nici inginer. A fost inclus pe lista celor mai creativi oameni din România “100towatch” ca inventator şi artist, dar pe cartea lui de vizită scrie tehnomag, şi este probabil cuvântul care îl descrie cel mai cuprinzător.
Zgomotronul este un instument de noise facut din cele mai banale componente de electronica integrata pe care le-a pescuit de prin cuferele de”goodies” din balconul ticsit cu obiecte gen lazi pline cu componente, microscop, telescop, menghina, carti, vase de laborator, calculatoare vechi, sticle cu solutii, angrenaje, motoare, fire, bucati de mobilier etc. L-a construit pentru ca voia un logo FGM care sa cante (si care sa nu fie o felicitare electronica). De dragul “artei functionale” a renuntat la cateva nopti de somn, a refacut de la zero mai multe variante ale device-ului, a fost suspectat de vanzatoarea de la non stop ca s-ar imbata cu cele 20 de sticlute de acetona pe care le-a cumparat la doua dimineata pentru o solutie in care trebuia imbaiat instrumentul, si a avut un accident in care a fost implicata o mare cantitate de cerneala rosie.
Posted in art.ist on January 7th, 2010 by fresh good minimal | 9 Comments
Inca zece albume, unele nemai postate pe blog, care numai techno si house nu sunt, in rest sunt de toate. Nicio ierarhie. Muzica buna, de plecat pe marte.
Mary & The Boy / Felizol – Time Machine [Inner Ear]
relisten
Mary & The Boy sunt greci si aproape necunoscuti, genul de trupa care te face sa te gandesti cate minunatii raman nedescoperite chiar si intr-o lume atat de conectata. Un milion de influente intr-un album pe care fiecare piesa are o personalitate zdrobitoare. Greu de anexat vreunei nise stilistice, s-ar incadra poate numai unui prea vag post-x in care x ia toate valorile. Dramatici, aproape burlesti, dar cu o forta si atitudine care ii face una dintre cele mai placute surprize ale lui 2009. “ Va scoate din iarna albumul asta”.
Nosaj Thing – Drift [Alpha Pup]
relisten
Undeva in vestul Americii, in jurul lui Flying Lotus, un grup de producatori reinventeaza hip-hop-ul. In siluiesc fara mila, il amesteca cu toate ideile noi din muzica si scot ceva extraordinar de nou si personal. Oamenii astia creeaza muzici noi desi ii spun in continuare hip hop, muzici care te fac sa vezi genurile pe care le credeai cunoscute altfel, care deschid drumuri pe care le credeai inchise si care, in fond, duc lucrurile mai departe. Drift este produsul cel mai rafinat care a iesit din aceasta zona si castiga detasat premiul de inovatie 2009. Pe langa cel de lirism.
Krikor & The Dead Hillbillies – Land of Truth
relisten
NuProg, Nouveau Psych, KrautDisco, dracu sa ii mai inteleaga. De la industrial, dark-wave, printr-un disco alienat, la psychobilly si progresiv dar totul cu clubul la baza, albumul asta este inca un semn al unei noi scoli franceze care vine sa inlocuiasca atmosfera infantila in care ajunsese electro-ul post-justice. Astia sunt fratii mai mari ai copiilor electro, trecuti prin mai multe curente si stiluri si care incearca acum sa creeze o sinteza a trecutului cu gandul la viitor. Saturati de muzica dance actuala, nostalgici dupa muzicile bune ale primei tinereti, dar inca cu chef de dans. Albumul a aparut la Tigersushi, labelul lui Joakim si locul celor mai bune aparitii de pe zona asta, iar pe cateva piese vocea este a lui Nicolas Ker de la Poni Hoax.
Posted in art.ist on January 6th, 2010 by fresh good minimal | 6 Comments
Un post vital pentru zilele negre cand moare hardul, un moment bun de reactualizat linkurile de download. La fel ca in 2008, nu facem o ierarhizare, sunt doar cele mai bune zece albume straight ale lui 2009 si atat. Tema: de reascultat mereu. Toti copiii, replay!
VA – Underground Quality Label Night @ Tape Club Berlin [Underground Quality]
relisten
Dupa ani de zile de dominatie ca centru al muzicii electronice de dans, Berlinul se uita peste ocean pentru inspiratie. In plin reviriment clasicist, un grup de producatori si DJ din New York, stransi in jurul lui Jus Ed si al labelului Underground Quality, devin noile staruri ale revenirii house-ului. Cd-ul contine 6 seturi ale acestora (Jus Ed, Levon Vincent, Dj Qu, Fred P, Anton Zap si Nina Kraviz) ca niste carti de vizita trimise din New York catre un Berlin care ii astepta ca pe o revelatie. Cel mai bun sound al muzicii house in acest moment. Inspiring and life changing.
Redshape – The Dance Paradox [Delsin]
relisten
Redshape inseamna Detroit, sunet analog, masca, istorie, valori… tot discursul. Poate ca asta e si The Dance Paradox: cum a ajuns viitorul sa sune ca trecutul. Album de debut al producatorului care-si tine identitatea secreta studiaza cu atentie spirutul techno al anilor ’90. Este dur, neprelucrat, dar epic. Starea indusa de cele opt trackuri este cinematografica – necunoscutul suna familiar si totusi este nou. Hip hop breaks printre synthuri detroit, percutii live, percutii programate, ambianta, tempo moderat, mister, sf sau retro futuristic.
Ben Klock – One / [Ostgut Ton]
relisten
Asa ar suna Berghain in varianta de sufragerie. Pentru ca, desi are cateva piese de dans, One nu este un album menit ringului. Pastreaza energia clubului berlinez unde Klock este rezident, dar reuseste sa o transforme intr-o atmosfera mai homey, pe tempo diferit, cu experimente vocale. Cu toate acestea, ramane techno pur, dirty, sexy, cu bassul jos, cu economie la fragmente melodice, calm dar exploziv, cu o viziune noua, nelipsita de influentele trecutului. De altfel, atat contextual, cat si estetic, poate fi comparat cu albumul de debut al lui Plastkman, Sheet One. Daca Hawtin implementa atunci o viziune mai soft, mai cerebrala a soundului de dans din Detroit, Klock aduce acum in sufragerie, intr-o varianta “ambientala”, technoul zguduitor de Berghain.
Posted in art.ist on January 4th, 2010 by fresh good minimal | 3 Comments
gmail
com